Sunt numeroase sate în județul Mureș și, mai mult, zone vaste din România care se confruntă cu depopularea, iar locuitorii rămași cu acces limitat la locuri de muncă, cu atât mai puțin locuri de muncă bine plătite. În același timp, multe companii caută modalități de a-și reduce costurile operaționale fără să compromită calitatea serviciilor sau produselor lor. Există un numitor comun între aceste provocări? Se pare că da. Se pare că există o soluție care poate aduce beneficii ambelor părți: relocarea strategică a anumitor funcțiuni către aceste comunități. Am căutat câteva exemple de bune practică din mediul internațional de afaceri ca, poate, cine știe? cineva va găsi inspirație.
Când America rurală devine hub tehnologic
O companie americană, Provalus, care furnizează servicii externalizate, de la procesarea cererilor de despăgubire până la monitorizarea securității cibernetice, a găsit o cale ingenioasă de a crește cu 35-40% veniturile anuale, investind sistematic în orașele mici din zona rurală. În loc să externalizeze joburile spre Filipine, India sau alte zone din Asia (ceea ce ar reduce nivelul calitativ al serviciilor oferite), compania caută deliberat localități unde venitul mediu individual se învârte în jurul a 30.000 de dolari pe an, aproximativ 2.500 dolari/lună, care în SUA reprezintă un venit mic.
Strategia a fost foarte clar țintită: în zonele rurale există oameni care caută joburi care să-i ajute să capete competențe specifice erei digitale, dar nu au acces la oportunități. Compania a dezvoltat evaluări speciale pentru a identifica muncitori din sectorul alimentar sau retail care ar putea avea un viitor strălucit în roluri tech sau de management.
Cu aproximativ 1.200 de angajați și planuri de expansiune în 12 locații, compania reușește să concureze cu giganții din India, chiar dacă serviciile lor costă cu 20-30% mai mult. Avantajele? Fusurile orare aliniate, date mai ușor de protejat și productivitate ridicată.
Salariile pornesc de la un nivel modest, dar angajații primesc măriri la fiecare 60 de zile în primele șase luni, apoi anual bazat pe merit. Pachetul de beneficii este generos, iar clienții sunt atrași nu doar de costuri competitive, ci și de calitatea superioară a serviciilor. Pentru angajați care se confruntă cu provocări precum lipsa temporară a locuinței, majoritatea birourilor au dușuri și spălătorii.
Producția de încălțăminte revine în țara de origine
Un alt exemplu vine din industria de încălțăminte sportivă. New Balance, cunoscuta companie americană și-a deschis recent o fabrică nouă într-un oraș din Massachusetts, după o renovare de 20 milioane de dolari. Facilitatea de peste 7.400 metri pătrați a început producția la începutul lui 2022 și angajează deja peste 90 de persoane, cu planuri de a dubla forța de muncă până la final de an.
Conducerea companiei a realizat că încălțămintea sportivă de înaltă calitate poate fi produsă din nou în SUA. Investiția semnalează un angajament ferm față de producția domestică, într-o perioadă când majoritatea competitorilor externalizează totul în Asia.
Compania deține cinci facilități de producție în Maine și Massachusetts, unde aproximativ 1.000 de lucrători americani pregătesc, taie și modelează materiale, apoi le asamblează în produsul final. Dar de ce să-ți bați capul cu producție locală, când forța de muncă e mult mai ieftină în altă pate? Păi, calculul nu e atât de simplu. Prezența locală permite o rețea de aprovizionare rapidă și flexibilă, cu integrarea proceselor de producție lean. Iar impactul în comunitate merge dincolo de locurile de muncă. Fundația companiei a donat 100.000 de dolari pentru renovarea unui teren de joacă și teren de baschet pentru tinerii din comunitate. Iar la final, analiza arată că mișcarea nu a fost greșită nici financiar.
Când România devine destinație pentru investiții industriale
România a reușit să atragă investiții majore în zonele cu forță de muncă disponibilă și costuri competitive. Continental, un cunoscut producător german de anvelope și componente auto a crescut dramatic prezența în țară: de la mai puțin de 100 de angajați în 1999 la peste 6.000 în 2008. În 2024, numărul lor a trecut de 20.000 și, deși a fost redus în 2025 cu 850 de posturi, prezența locală este în continuare extrem de consistentă.
Reprezentanții companiei au declarat că locația din centrul României a fost aleasă nu doar pentru „costurile atractive cu forța de muncă și programul flexibil”, ci și pentru „infrastructura bună și disponibilitatea lucrătorilor calificați”.
România a devenit pentru ei un hub important pentru piețele emergente. Decizia de a investi aici a fost influențată de proximitatea față de piețele în creștere din Europa de Est și de cererea crescândă pentru mașini și anvelope în regiunea respectivă.
Lecții pentru Mureș și pentru România
Exemplele de mai sus nu sunt singulare și demonstrează câteva principii cheie:
- Costurile de operare nu sunt singurul factor. Deși salariile mai mici sunt un avantaj, companiile caută și forță de muncă calificată, infrastructură decentă și proximitate față de piețe relevante. Dacă lucrurile se complică din cauza diferențelor mari de fusuri orare între echipe, alinierea orelor poate fi un argument de relocare.
- Investiția în oameni contează. Programele de training, beneficiile generoase și oportunitățile de avansare transformă joburile entry-level în cariere pe termen lung.
- Impactul asupra comunității este real. Companiile care investesc în zonele defavorizate nu aduc doar locuri de muncă, ci contribuie la revigorarea întregii comunități prin efectul de multiplicare economic. Iar asta poate să conteze mai apoi ca argument sau diferențiator în procesul de vânzare.
- Calitatea poate fi menținută. Producția de înaltă calitate, serviciile IT avansate și inovația pot prospera și în afara marilor metropole, cu condiția investițiilor corecte în tehnologie și dezvoltarea oamenilor.
Pentru noi lecțiile sunt clare, însă rămâne de văzut dacă vom trece și la următorul pas, practica.
Vasile Dancea
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.