Parlamentul României a aprobat în ședința plenară din 6 iulie 2012 legea cu privire la organizarea Referendumului național pentru demiterea președintelui României. Referendumul pentru suspendarea președintelui Traian Băsescu se va desfășura în data de 29 iulie 2012. La acest Referendum cetățenii României trebuie să voteze dacă sunt de acord cu suspendare președintelui Traian Băsescu, răspunzând cu DA sau Nu. Întrebarea este: Sunteți de acord cu demiterea președintelui României, domnul Traian Băsescu? Conform sondajelor prezența la vot va fi de peste 51%, iar majoritatea va vota pentru suspendarea președintelui. Dar, până la data votului încă multe se pot schimba… Cum s-a ajuns la acest referendum și ce reprezintă el, citiți în rândurile ce urmează…
Nimic nou sub soare
Președintele Traian Băsescu a mai trecut acum aproximativ cinci ani printr-un referendum inițiat cu scopul de a-l demite. Acest referendum a avut loc sâmbătă, 19 mai 2007. Cum s-au petrecut lucrurile atunci? După ce la 12 februarie 2007 PSD a sesizat Curtea Constituțională despre inițierea procedurilor de suspendare din funcție a președintelui Traian Băsescu, la 28 februarie, Parlamentul a aprobat înființarea unei comisii de anchetă privind suspendarea președintelui cu 258 de voturi pentru, 76 contra (PD și PD-L) și 21 de abțineri (UDMR). La 19 aprilie 2007 Parlamentul României a votat cererea de suspendare pe motiv de neconstituționalitate, cu 322 voturi pentru, 108 împotrivă și 10 abțineri. Totuși, în 2007, sondajele de opinie îi erau favorabile președintelui: 70-80% dintre cei chestionați se arătau împotriva demiterii. Rezultatul a fost pe măsură: președintele Traian Băsescu a rămas în funcție obținând 74,48% din voturi.
Istoria se repetă…
…președintele fiind din nou propus pentru suspendare în anul 2012. Dar de data aceasta lucrurile par a nu sta așa de bine pentru el în sondaje, care arată că aproximativ 60% din cei chestionați ar vota pentru demitere. Însă cum s-a ajuns din nou la un referendum pentru demiterea președintelui? La 3 iulie 2012, Parlamentul reunit în sesiune extraordinară îl revocă din funcție pe Avocatul Poporului, Gheorghe Iancu, funcția fiind preluată interimar de către Valer Dorneanu. Tot în ziua de 3 iulie, Vasile Blaga, președintele Senatului, este înlocuit prin votul plenului cu Crin Antonescu, prevederile regulamentului Senatului spunând că președintele senatului poate fi revocat din funcție la propunerea a 1/3 din senatori dacă încalcă grav sau în mod repetat prevederile regulamentului senatului. Roberta Anastase este revocată din funcția de președinte al Camerei Deputaților pentru modul în care a condus, anul trecut, o ședință de plen. În locul ei este votat Valeriu Zgonea.
Președintele Traian Băsescu susține o conferință de presă în care afirmă că scopul acțiunilor USL, UDMR, UNPR este punerea sub control a justiției, suspendarea șefului statului fiind doar o etapă în acest plan și face apel la liderii majorității să oprească imediat atacurile la adresa instituțiilor statului.
La 5 iulie, Guvernul a adoptat și publicat o ordonanță de urgență care a modificat Legea referendumului stabilind că președintele poate fi demis cu jumătate plus 1 din voturile valabil exprimate ale cetățenilor participanți la referendum și nu cu jumătate plus 1 din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale și că vor putea vota și cetățenii români aflați în străinătate.
În Parlament s-a votat suspendarea președintelui Traian Băsescu cu 256 de voturi pentru și 114 voturi împotrivă. La 10 iulie, Curtea Constituțională a decis în unanimitate că referendumul de demitere este valid „în măsura în care se asigură participarea la vot a cel puțin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente1”. Deci, încă modalitatea demiterii nu este stabilită clar. Întregul cost al referendumului a fost estimat la 95 de milioane de lei.
Întrebarea referendumului
Parlamentul României a aprobat în ședința plenară din 6 iulie 2012 legea cu privire la organizarea Referendumului național pentru demiterea președintelui României. În primul articol al legii a fost stabilit că întrebarea la care vor răspunde cetățenii români va fi: „Sunteți de acord cu demiterea Președintelui României, domnul Traian Băsescu?”. Iar pe buletinul de vot vor fi două variante de răspuns: DA și NU. Deci dacă doriți ca Traian Băsescu să fie demis din funcție trebuie să puneți ștampila pe DA. Dacă doriți ca președintele să-și continue mandatul, trebuie să puneți ștampila pe NU.
Reguli
În 29 iulie, când românii vor fi din nou chemați să opteze pro sau contra Traian Băsescu, votarea se va desfășura după reguli ușor diferite față de cele din 10 iunie, la alegerile locale. Guvernul României a stabilit modul în care se va derula Referendumul de demitere a președintelui suspendat. Spre deosebire de alegerile locale, votarea se va încheia la ora 20 și nu la ora 21 (va începe tot la ora 8:00). Vor putea vota cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani (inclusiv cei care împlinesc vârsta în ziua Referendumului), mai puțin cei care și-au pierdut dreptul de a vota. De asemenea, scrutinul special pentru demiterea/reconfirmarea lui Traian Băsescu se va derula pe teritoriul naţional și în străinătate, la secțiile organizate de Ministerul de Externe. Tot ca diferență față de alegerile din 10 iunie, de data asta orice cetăţean poate vota oriunde pe teritoriul naţional. Pentru finanțarea costurilor legate de organizarea Referendumului din 29 iulie, a fost deja solicitată alocarea a 95,6 milioane lei din fondul de rezervă bugetară. În cazul în care președintele va fi demis, Guvernul va organiza alegeri prezidențiale anticipate în termen de 3 luni. Dacă populația se pronunță împotriva demiterii lui Traian Băsescu, acesta va reintra în rolul președintelui și își va continua mandatul câștigat în 2009. Oricum, săptămâna aceasta Parlamentul va stabili detaliul cel mai important: președintele va fi demis de majoritatea alegătorilor prezenți la urne sau de majoritatea celor înscriși pe liste? Miercuri va fi convocat plenul Camerei Deputaţilor, care este cameră decizională în ceea ce priveşte legea referendumului.
Scurt istoric
Cuvântul referendum sau și plebiscit, cuvânt originar din limba latină, substantiv neutru în limba română (un referendum, două referendumuri), este folosit pentru a desemna procesul de consultare directă a cetățenilor unei țări în legătură cu un text de lege de o importanță cu totul deosebită sau asupra unei situații de importanță națională. Ca procedură legislativă general acceptată, în cazul referendumului consultarea cetățenilor se face prin chemare la vot direct, pe buletinele de vot existând doar două opțiuni, Da sau Nu. De la întemeierea statului român, românii au participat la doisprezece referendumuri, după cum urmează: 10 – 14 mai 1864 – Aprobarea Statutului Dezvoltator al Convenției de la Paris, la propunerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza; 2 – 8 aprilie 1866 – Aprobarea lui Carol I ca domnitor al Principatelor Unite; 24 februarie 1938 – Aprobarea Constituției României adoptată la inițiativa lui Carol al II-lea; 2 – 5 martie 1941 – Aprobarea politicii generalului Ion Antonescu; 9 – 16 noiembrie 1941 – Al doilea plebiscit pentru aprobarea politicii mareșalului Ion Antonescu; 23 noiembrie 1986 – Aprobarea reducerii cu 5% a armamentelor, efectivelor și cheltuielilor militare; 1989 – Interzicerea datoriilor externe, propusă de Nicolae Ceaușescu; 8 decembrie 1991 – Aprobarea Constituției României; 18 – 19 noiembrie 2003 – Aprobarea revizuirii Constituției României; 19 mai 2007 – Referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu; 25 noiembrie 2007 – Referendumul privind introducerea votului uninominal; 22 noiembrie 2009 – Referendumul privind parlamentul unicameral și reducerea numărului de parlamentari.
Vasile Dancea