- Firmele cu venituri de cel puțin 250.000 de euro în 2024 vor ieși din categoria microîntreprinderilor și în locul unui impozit pe venit (de 1 sau 3%) vor achita impozit pe profit de 16%, după cum prevede Ordonanța de Urgență 156/2024, ”ordonanța trenuleț”. Impozitul pe profit se va achita pentru veniturile realizate în 2025, a explicat pentru termene.ro un consultant fiscal.
Astfel, potrivit Codului Fiscal, statutul de microîntreprindere este stabilit în funcție de veniturile realizate anterior. Atunci când verifică îndeplinirea plafonului de 250.000 de euro microîntreprinderile trebuie să ia în calcul ”veniturile întreprinderilor legate”, după cum se precizează într-o notă explicativă a Agenției Naționale de Administare Fiscală.
Trebuie ținut totodată cont de faptul că în 2025, spre deosebire de 2024, ”condiția referitoare la ponderea veniturilor din consultanță și/sau management în veniturile totale, de la data de 31 decembrie 2024, nu se aplică pentru calculul limitei de 250.000 euro”, conform OUG 156/2024. Mai precis, nu va fi luată în calcul condiția ca microîntreprinderea să fi realizat venituri, altele decât cele din consultanţă şi/sau management, cu excepţia veniturilor din consultanţă fiscală, corespunzătoare codului CAEN: 6920 – «Activităţi de contabilitate şi audit financiar; consultanţă în domeniul fiscal», în proporţie de peste 80% din veniturile totale.
Când devine mai rentabil impozitul pe profit
În 2025 se menține condiția ca microîntreprinderile să aibă cel puțin un angajat, condiție ce nu e impusă firmelor plătitoare de impozit pe profit.
”Ținând cont că pentru un angajat se achită CAS, CASS și impozit pe venit este posibil ca statul să aibă de pierdut prin faptul că scade pragul pentru microîntreprinderi”, a comentat consultantul fiscal.
De la ce nivel de profit încolo este rentabil să achiți impozit pe profit în locul celui pe cifra de afaceri?
De exemplu, pentru venituri anuale de 10.000 de euro o microîntreprindere ar datora impozit pe venit de 100 de euro. Dacă firma ar achita aceeași sumă sub formă de impozit pe profit, atunci caștigul realizat, în valoare de 625 de euro, ar reprezenta 6,25% din cifra de afaceri. Astfel, pentru exemplul dat, impozitul pe venit este mai avantajos pentru firmă pentru orice marjă de câștig de peste 6,25%, însă pentru stat ar însemna încasări mai mici.
La venituri de 249.000 de euro, impozitul achitat de microîntreprindere este de 3%, deci 7.470 de euro. Dacă ar fi vorba de impozit pe profit, suma ar corespunde unui câștig de 46.687 de euro și unei marje de câștig de 18,75%. Prin urmare, doar întreprinderile cu o marjă de profit mai mare ar avea de beneficiat de pe urma impozitului pe venit. În schimb, încasările statului cresc dacă firmele cu procente mai mari de câștig ar opta pentru impozit pe profit.
Niciunul dintre exemple nu a luat în calcul contribuțiile pe care o microîntreprindere le achită pentru angajat și care pot să nu intervină în cazul unei firme plătitoare de impozit pe profit, ce poate funcționa fără angajați.
Se pune însă problema în ce măsură firmele din România realizează astfel de profituri, mai ales că, dincolo de cheltuielile curente au dreptul legat de a deduce diverse alte costuri.
”Ținând cont că există suficiente modalități prin care firmele, odată devenite plătitoare de impozit pe profit își pot structura activitatea așa încât să aibă beneficii fiscale respectând și litera legii, dar și faptul că multe firme realizează pierderi, e posibil ca statul să își fi făcut prost socoteala atunci cănd a decis majorarea pragului. În plus, pentru mulți antreprenori a dispărut posibilitatea de a beneficia de o organizare fiscalpă simplă, care le-ar fi permis să se dezvolte mai ușor”, este de părere specialistul.
Scădere puternică a numărului de microîntreprinderi
În ultimii ani, Guvernul a scăzut treptat plafonul pentru microîntreprinderi și a introdus condiții noi pentru acestea, ce au constat inclusiv în creșterea impozitării pentru anumite activități dar și în limitarea numărului de firme la care un acționar poate deține o cotă de peste 25%. Toate aceste măsuri au condus la scăderea numărului de microîntreprinderi în ultimii ani.
Astfel, la jumătatea anului trecut, în România erau 408.000 de microîntreprinderi active, cu 87.130 mai puține comparativ cu sfârșitul anului 2023, și de două ori mai puține față de 2022, potrivit datelor Profit.ro.