Preşedintele Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate, dr. Vasile Cepoi, susţine că Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Târgu Mureş, deşi îndeplineşte 85% din standardele de calitate, fapt ce l-ar plasa în categoria a II-a de calitate, a fost clasificat în categoria a IV-a din VI categorii „acreditat cu încredere redusă”, pe baza raportului întocmit de ANMCS, întrucât deţine un plan de conformare la autorizaţia sanitară de funcţionare.
„Spitalul din Târgu Mureş îndeplineşte 85% din standardele de calitate, ceea ce l-ar plasa în categoria a II-a de calitate. Pentru faptul că are un plan de conformare la autorizaţia sanitară de funcţionare, care se referă la realizarea unor circuite corespunzătoare în secţiile cu risc – cum ar fi Terapia Intensivă, Pediatria, Blocul Operator – se încadrează în categoria a IV-a, lucru valabil pentru oricare spital. Pentru că sunt riscuri care sunt asociate neîndeplinirii acestui plan de conformare şi, chiar dacă echipa medicală şi managerială îşi face datoria şi atinge un nivel crescut de conformitate cu standardele, fără îndeplinirea acestui plan de conformare nu poate să treacă pe poziţia punctajului pe care l-a îndeplinit”, a declarat, joi, la Târgu Mureş, preşedintele Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate, dr. Vasile Cepoi.
Cât despre clasificarea de „încredere redusă”, şeful ANMCS a arătat că pentru pacient acest lucru trebuie să însemne că spitalul respectiv a identificat care sunt problemele şi că este pe cale să adopte măsurile necesare pentru a preveni orice risc.
„Pentru a preveni un risc pentru pacient, el trebuie să identifice acel risc şi atunci demonstrează că a identificat problema şi adoptă măsuri ca acestea să nu se producă. În momentul în care spitalul îşi îndeplineşte planul de conformare la autorizaţia sanitară de funcţionare, el va fi ridicat la nivelul categoriei de calitate conform punctajului obţinut”, a declarat Vasile Cepoi.
Managerul SCJU Târgu Mureş, dr. Claudiu Puiac, a arătat joi, într-o conferinţă de presă, că Raportul ANMCS remarcă gardul de performanţă medicală de la această unitate spitalicească, însă, dat fiind planul de conformare cu termen până în anul 2020, care vizează refacerea unor circuite, precum şi construirea unei unităţi noi pentru internările de zi, a obţinut doar categoria a IV-a „acreditat cu încredere redusă”.
„SCJU Târgu Mureş este clasificat ca spital regional Clasa 1A (…) şi spital de Categoria I din punct de vedere a competenţei profesionale. În momentul în care a fost acreditarea ANMSC, noi suntem consideraţi ca spital 1 şi 1A. Din punct de vedere al ANMCS, într-adevăr am primit acreditare gradul IV cu încredere redusă. Noi, conducerea SCJU Târgu Mureş, împreună cu personalul, ştiam că acesta este nivelul maxim de încadrare pe care îl putem primi. În octombrie 2016, ministrul Sănătăţii de la acea vreme, a emis ordinul 1096, care prevedea ca paturile de spitalizare de zi să fie grupate toate într-o structură total separată. Acea structură trebuia dusă la îndeplinire în 12 luni de la intrarea în vigoare a acestui ordin. Din punct de vedere a legislaţiei, şi tehnic şi financiar, noi nu aveam cum să facem o structură nou nouţă (…) SCJU Târgu Mureş are 123 de paturi de spitalizare de zi, iar din cele 123, 97 sunt în această clădire, restul pe secţiile exterioare. Pentru a nu ni se suspenda autorizaţia sanitară de funcţionare, am cerut un plan de conformare pentru crearea acestei noi structuri de spitalizare de zi, până în 31 decembrie 2020. În 31 ianuarie 2018, a fost emis un ordin ANMCS prin care, toate spitalele care au plan de conformare cu o durată mai mare de 24 de luni să fie încadrate în această categorie IV cu încredere redusă”, a arătat Claudiu Puiac.
Acesta a spus că SCJU Târgu Mureş este o unitate foarte mare, cu 1.089 de paturi de spitalizare continuă şi 123 de paturi spitalizare de zi şi era imposibil să construiască o nouă structură în mai puţin de 24 de luni.
„Acesta este motivul pentru care am fost încadraţi în categoria IV cu încredere redusă. Din punct de vedere calitativ, avem 85,69% care ne permitea să fim încadraţi cu uşurinţă în categoria II, care, în momentul în care va fi finalizată structura de spital de zi, vom fi încadraţi în categoria II, având chiar posibilitatea să trecem în categoria I. În calitate de manager al SCJU Târgu Mureş, mi se pare normal să apăr imaginea şi munca colegilor mei din cadrul spitalului, imagine care, din păcate, cu ocazia primirii încadrării prin punctul de vedere al criteriilor ANMCS în categoria IV cu ‘încredere redusă’ a fost terfelită în mediul online, în public”, a subliniat Caludiu Puiac.
Primarul din Târgu Mureş, dr. Dorin Florea, s-a arătat „revoltat” de decizia prin care Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş a fost retrogradat la spital de categoria a IV-a (spital acreditat cu încredere redusă).
„Cer de urgenţă constituirea unei comisii locale alcătuită din reprezentanţi ai Consiliului Local Târgu Mureş, Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, Primăriei Municipiului Târgu Mureş, societate civilă, foşti manageri şi profesori universitari care au activat în cadrul acestei unităţi sanitare, pentru a analiza această situaţie. Laudele şi „performanţele” celor implicaţi în managementul spitalului contrastează foarte mult cu raportul Autorităţii Naţionale a Calităţii în Sănătate, care a dispus imediat retrogradarea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş. Am repetat de fiecare dată că atât Universitatea de Medicină şi Farmacie, cât şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă trebuie privite ca un tot, ceea ce ar trebui să constituie valori şi repere de viitor ale municipiului Târgu Mureş”, a susţinut Dorin Florea.
De cealaltă parte, directorul Financiar al SCJU Târgu Mureş, Florin Crăciun, a precizat că, încă din 2015, au început demersurile pentru construirea noii unităţi de spitalizare de zi, a cărui studiu de fezabilitate a fost finalizat anul trecut.
Noua unitate va avea o suprafaţă de peste 3.400 de metri păstraţi, va costa 23 milioane de lei plus TVA, termenul de execuţie prevăzut este de 15 luni, iar acum se încearcă identificarea sursei de finanţare. AGERPRES