La 20 de ani de la semnarea contractului cu firma americană Bechtel International Inc (se întâmpla la finalul lui 2003), autostrada Transilvania A3 e încă departe de a se apropia de finalul lucrărilor. Din 2015 încoace, segmentul Braşov-Târgu-Mureş a dispărut chiar şi de pe hărţile colorate pe care ex-premierul Victor Ponta le trasa cu markerul pe hartă. Per ansamblu, de Master Planul General de Transport, aprobat de Guvernul PSD Ponta în 2015, s-a cam ales master praful.
Ce-a făcut Bechtel
Potrivit contractului semnat de prim-ministrul de atunci, Adrian Năstase, cu Bechtel, autostrada A3 trebuia să aibă 415 km şi să lege Braşovul de Borş. Lucrările trebuia să înceapă în 2004 şi să fie gata în 2014. „Vise erotice”, cum avea să spună, ulterior, un ministru PSD al Transporturilor, Ioan Rus.
Valoarea lucrărilor a fost contractată la suma de 2,2 miliarde de lei. La rezilierea contractului cu Bechtel, survenită în 2013, americanii construiseră doar 52 din cei 415 de km de autostradă. I se spunea, în batjocură, autostrada de la Cluj la Napoca. Pentru care au încasat, însă, 1,4 miliarde de lei, adică mai mult de jumătatea sumei convenite pentru întreaga autostradă. Plus un mizilic de 37,2 milioane de euro „despăgubiri” şi 50 de milioane de euro, cică datorii ale statului român faţă de compania americană.
Pentru aceasta, contractul autostrăzii Transilvania a fost un „bisnis” extraordinar. Pentru statul şi cetăţenii români, a fost probabil cea mai mare ţeapă din istoria postdecembristă a ţării. Ţeapă pentru care, bineînţeles, n-a răspuns în faţa legii niciun demnitar al statului.
Ce s-a făcut până acum
În afară de sectorul Turda-Gilău (opera Bechtel), s-a mai construit un ciot cvasineutilizat, de aproape 9 km, care nu ajută pe nimeni, de la Gilău la Nădăşelu. S-a mai construit, însă, şi legătura de la Târgu-Mureş la Turda, astfel că se poate circula pe autostradă de la Târgu-Mureş cale de circa 112 km, numai pe autostradă. Ceea ce e bine. De la Gilău încolo, însă, încep durerile.
Trebuie spus că mai există finalizat (înainte de termen) încă un ciot de 5 km, care porneşte de la frontiera româno-maghiară de la Borş II până în satul Biharia. De asemenea, un constructor din Turcia a finalizat recent de construit un alt tronson, de 14 km, lăsat baltă de Bechtel. E vorba de lotul Nuşfalău-Suplacu de Barcău (judeţul Sălaj).
Nici aceste două petice de autostradă nu ajută, însă, prea mult şoferii care pornesc din Mureş sau din zona apropiată, cu destinaţia Borş. Primul e insignifiant de mic şi se termină departe de şoseaua naţională Oradea-Cluj-Napoca (E60). Al doilea… începe de niciunde şi se termină nicăieri, în câmp. Ca atare, ele sunt folosite doar de localnici, în vreme ce grosul traficului, inclusiv cel greu, merge de la Gilău la Borş tot pe E60.
Pe unde se mai lucrează…
La începutul anului, sunt încă nefinalizate şase loturi de autostradă între Nădăşelu şi Borş. Pe trei dintre acestea există constructor desemnat (grupul de companii UMB Tehnostrade, al magnatului băcăuan Dorinel Umbrărescu, pe toate trei): Nădăşelu-Mihăeşti (16,8 km), Mihăeşti-Zimbor (13,26 km) şi Zimbor-Poarta Sălajului (alţi 13,26 km). Primele două loturi au termen de finalizare 2025, al treilea ar trebui să fie gata la finele anului viitor.
Potrivit monitorizărilor independente (forumuri de pasionaţi de excursii cu maşina, Asociaţia Pro Infrastructură etc), firmele lui Umbrărescu sunt puţin în întârziere pe două dintre cele trei loturi. Însă, constructorul român a demonstrat, în situaţii asemănătoare – ultimul exemplu, lotul Slatina-Coloneşti din drumul expres Craiova-Piteşti, dat în folosinţă cu 6 luni înaintea termenului contractual – că se poate mobiliza şi respecta sau chiar devansa termenele.
Pe de altă parte, însă, firmele lui Dorinel Umbrărescu sunt angajate contractual pe aproximativ 400 km de autostrăzi şi drum expres, cifră care pare să fie la limita posibilităţilor actuale ale UMB, Tehnostrade şi celelalte. De aici ar putea rezulta alte întârzieri, ipotetic vorbind.
… şi pe unde nu are cine lucra
Există, însă, trei loturi ale A3 care încă nu au nici azi constructor desemnat, cu contract semnat. Toate trei însumează 96 de km. E vorba de loturile care urmează să traverseze munţii Meseşului, Poarta Sălajului-Zalău (15 km) şi Zalău-Nuşfalău (25,8 km), dar şi de lotul Chiribiş-Biharia, lung de 28,5 km.
Pe primele două loturi nu există încă nici măcar constructor desemnat. CNAIR ne-a transmis, într-un limbaj de lemn (sau de asfalt, cum doriţi), că loturile respective „sunt în curs de licitare”. Aşa-s de vreo 7-8 ani. Cât despre Biharia-Chiribiş, acolo a fost desemnat un constructor, o asociere de firme româneşti (Precon şi Citadina), însă, semnarea contractului e tărăgănată şi de şefii CNAIR, şi de constructor.
Despre acest aspecte, însă, mai pe larg, mâine.
Sorin Simion