De vizitat: Râpa Roșie

Râpa Roșie este o arie protejată cu o suprafață de 10 ha, situată în județul Alba, pe teritoriul administrativ al orașului Sebeș, la aproximativ 4 km nord de acesta.

Rezervația complexă Râpa Roșie cuprinde formațiuni specifice de eroziune și șiroire care dau peisajului un aspect impozant, precum și o floră particulară, cu multe elemente rare și endemice. Are o suprafață de circa 10 ha și este situată în extremitatea sud-vestică a Podișului Secașelor, pe malul drept al Secașului Mare, la circa 4 km de orașul Sebeș. Vizibilă de la mare distanță, Râpa Roșie se întinde pe o lungime de 800 m și are înălțimi ce variază între 50 și 425 m (300 – 425 m altitudine absolută).

Un perete imens, aproape vertical, cu aspectul unei orgi uriașe, lasă impresia unui monument ancestral ruinat iar ciudatele coloane și piramide etajate, separate de ravene, formează un microrelief pe care geografii îl numesc „badlands” (pământuri rele). Termenul, de origine engleză, a fost folosit pentru prima dată în Dakota de Sud (Statele Unite), unde acest relief este foarte bine dezvoltat.

Formațiunea s-a format prin eroziunea produsă de un torent în depozitele sedimentare de vârstă miocen inferioară constituite cu precădere din alternanțe de argile roșii cu gresii cenușii și roșii, ce se dezagregă ușor în nisipuri. Apar de asemenea intercalații de microconglomerate, care în urma spălării liantului argilos se transformă în pietrișuri și argile ce se acumulează la baza versantului.

Apele de șiroire au săpat cute adânci, dând naștere unor superbe coloane numite „piramide coafate” iar la baza versantului torenții au clădit conuri de dejecție care își modifică aspectul și dimensiunile în urma ploilor mai abundente. Datorită pantei mari și a lipsei vegetației, apa de șiroire, prăbușirile și alunecările au creat un relief aparte, reprezentat prin turnuri, coloane, obeliscuri, contraforturi și piramide de pământ, care împreună cu culoarea roșie și violacee îi dau un aspect impresionant.

În cuprinsul acestei dantelării de forme, pe brânele înierbate sau în albia torentului s-au păstrat o serie de plante interesante și rare. Astfel, pe terenurile alunecate din est dăinuiește garoafa endemică Dianthus serotinus, var. demissorum, iar în vâlcelele de la poale se găsește un ochi de stepă cu Salvia nutans, Salvia transsilvanica, precum și exemplare rare de stejar pufos (Quercus pubescens).

La poalele rezervaţiei Râpa Roşie, în terenul mlăştinos al albiei Secaşului, a fost descoperit scheletul fosilozat al unui dinozaur carnivor – „Velociraptor”, supradenumit „Balaurul bondoc”, datorită formei asemănătoare a unui curcan. Potrivit oamenilor de ştiinţă balaurul a trăit acum 68-74 milioane de ani. Tot la marginea Sebeşului a fost descoperit un alt dinozar lung de 10 metri, aşa-zisul „Maghiarosaurus dacus”.

Printre atracţiile Râpei Roşii se numără „Papucul”, un mare platou cu pajişte parcă decupat în formă de pantof, unde accesul e periculos dar de pe culmea căruia obţii privelişti minunate, şi „Gaura Hoţilor” , despre care a auzit aproape toată lumea din zona Sebeșului. Este o grotă săpată în roca nisipoasă a râpei, unde se găsesc nume scrijelite încă din secolul al XIX-lea şi care ascunde tot soiul de legende cu hoţi, haiduci şi aventurieri.

Cea mai credibilă dintre legendele spaţiului Gaura Hoţilor e despre un anume Lică „a lu Brânză”, al cărui singur talent era să se strecoare în spaţii înguste, ca o pisică. Muncea ca păstor la Râpa Roşie, pe care ajunsese să o cunoască bine.

Într-o dimineaţă, însă, o bancă din Sebeş a fost spartă. Hoţul, spunea poliţia, ar fi pătruns printr-o ferestruică prin care doar un copilaş putea să treacă. Fireşte, autorităţile l-au întemniţat pe Lică-Pisică, deşi niciun ban n-a fost găsit în timpul anchetei. Între timp, iubita lui Lică era văzută urcând mereu la Râpa Roşie. Astfel, lumea credea că la Gaura Hoţilor şi-ar fi ascuns Lică banii. S-a făcut şi acolo o acercetare, dar tot nimic…

După eliberare, Lică a plecat cu iubita în America, de unde, la scurt timp, au început să trimită familiei sume mari de bani. Cum a reuşit Lică-Pisică să câştige atât de mult într-un timp atât de scurt, nu se ştie. Dar umblă vorba că aceştia ar fi fost banii furaţi de Lică şi ascunşi în Gaura Hoţilor sau, cine ştie, în crăpăturile Râpei Roşii.

Sursa: inconcediu.com