În timp ce Europa își redesenează orașele pentru a face loc bicicletelor, România rămâne prinsă în propriile promisiuni nerealizate. Țări precum Spania și Franța investesc miliarde de euro în rețele moderne de piste, coridoare transfrontaliere și infrastructură sigură pentru bicicliști, iar România se află în continuare pe ultimele locuri în clasamentele europene.
Potrivit unui clasament din 2023 privind infrastructura dedicată mobilității velo, Aradul conduce în România cu 135 de kilometri de piste de biciclete, urmat de Timișoara cu 88 km, Sibiu cu 84 km, Oradea cu 59 km, Iași cu 49 km și Cluj cu 46 km. Bucureștiul, deși ar trebui să fie lider, ocupă abia locul 8, cu doar 32,5 km de piste. Mai grav, 10 dintre cele mai mari orașe din România nu reușesc să depășească împreună Amsterdamul, care are 515 kilometri de piste.
„În cultura noastră posesia unei mașini este parte din statutul social, iar deciziile pro auto tocmai de aceea sunt populare și aduc voturi”, explică Oana Turturică, fondatoarea ONG-ului „Hai cu Bicla”, una dintre cele mai active voci pentru mobilitate durabilă din România. Ea atrage atenția că una dintre cele mai mari bariere este chiar mentalitatea: „Decidenții nu știu să meargă cu bicicleta de cele mai multe ori și consideră bicicleta un moft sau doar ca scop sportiv și recreativ, nu ca mijloc de deplasare modern, nepoluant, antistres, sănătos, economic și accesibil”.
Pe 7 decembrie, bucureștenii își aleg un nou primar, iar subiectul pistelor de biciclete promite să revină în prim-plan. Există totuși o veste bună: pentru prima dată, Bucureștiul are o strategie clară prin Masterplanul Velo, aprobat de Consiliul General. Documentul prevede realizarea, până în 2035, a 150 km de trasee principale și 415 km de trasee secundare.
În contrast, Spania a anunțat în 2025 extinderea programului MOVES, destinat finanțării infrastructurii pentru biciclete, cu investiții de peste 2,4 miliarde de euro din fonduri europene. Franța, prin programul „Plan vélo et mobilités actives 2023-2027”, și-a propus să transforme bicicleta într-un mijloc de transport de masă, cu investiții de peste 2 miliarde de euro și un obiectiv de 100.000 km de piste până în 2030. Între 2019 și 2023, numărul deplasărilor cu bicicleta în Franța a crescut cu aproape 50%.
La Paris, persoanele cu venituri sub 10.000 de euro anual pot beneficia de subvenții pentru achiziția unei biciclete electrice, în timp ce în multe orașe din România „pista de biciclete” rămâne doar o dungă trasată pe trotuar sau o porțiune întreruptă de o parcare improvizată.