Declinul general al concurenței la admiterea la medicină continuă. UMFST se menține totuși lider
Declinul general al concurenței la admiterea la medicină continuă. UMFST se menține totuși lider

Declinul general al concurenței la admiterea la medicină continuă. UMFST se menține totuși lider

Medicina mureșeană a atras 3,5 candidați pe loc, în timp ce trendul național continuă să fie descendent 

Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș a început în această săptămână un nou an universitar, după ce a încheiat cu succes o nouă sesiune extinsă de admitere. În luna iulie înregistra cea mai mare concurență din România la admiterea pentru medicina generală, cu 3,20 candidați pe fiecare loc disponibil, conform datelor pe care am reușit să le centralizăm de la toate cele șase facultăți de medicină de stat din țară.

Recorduri istorice și evoluția concurenței

Deși cifra de astăzi poate părea impresionantă, ea rămâne departe de recordurile absolute înregistrate în România. În anii ’80-’90, la UMF „Carol Davila” din București se înregistrau între 18-20 de candidați pe un loc, o concurență care reflecta atât prestigiul deosebit al profesiei medicale, cât și accesul limitat la educația superioară din acea perioadă. Cifre similare se înregistrau și la Târgu-Mureș. Cauza era destul de simplă: locurile disponibile erau incomparabil mai mici la stat, iar locuri cu taxă nu existau.

Tendința descrescătoare a devenit vizibilă în deceniile următoare. În anii 2000, chiar și la Târgu Mureș se înregistrau aproximativ 5-6 candidați pe loc, o cifră care a continuat să scadă treptat până la nivelurile actuale.

Situația națională în 2025

Analiza datelor de la toate universitățile de medicină din România pentru sesiunea din iulie 2025 relevă următoarea ierarhie a concurenței:

1. UMFST Târgu Mureș – 3,5 candidați/loc (632 de candidați pentru 180 locuri)

2. UMF „Carol Davila” București – 2,51 candidați/loc (2.480 candidați pentru 985 locuri)

3. UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca – 2,02 candidați/loc (851 candidați pentru 420 locuri)

4. UMF Craiova – 1,89 candidați/loc (655 candidați pentru 345 locuri)

5. UMF „Victor Babeș” Timișoara – 1,83 candidați/loc (809 candidați pentru 440 locuri)

6. UMF „Grigore T. Popa” Iași – 1,82 candidați/loc (516 locuri disponibile)

Concurența la nivel național

La nivel național, 7.909 candidați au concurat în iulie 2025 pentru 3.398 locuri la facultățile de medicină, rezultând o medie națională de 2,32 candidați pe loc. O cifră care, deși în scădere față de recordurile istorice, indică în continuare un interes solid pentru cariera medicală.

Ultimele medii de admitere

Nivelul ridicat al concurenței se reflectă și în pragurile de admitere, care au rămas relativ ridicate. Totuși, remarcăm că aici UMFST nu mai conduce clasamentul național.

  • Craiova: 8,97 (buget), 8,54 (taxă)
  • Cluj-Napoca: 8,46 (buget), 8,28 (taxă)
  • Timișoara: 83,30 puncte (buget), 73,30 puncte (taxă)
  • Târgu Mureș: 7,83 (buget), 7,34 (taxă)
  • București: 77 puncte (buget), 71 puncte (taxă)
  • Iași: 77 puncte (buget), 76 puncte (taxă)

Fenomenul mureșean – o anomalie pozitivă

Facultatea de Medicină din Târgu Mureș pare să înoate împotriva curentului național. În timp ce majoritatea universităților de medicină din țară se confruntă cu o scădere relativă a interesului candidaților, instituția mureșeană a reușit să crească ușor atracția în rândul absolvenților de liceu. Față de anul trecut, când concurența era de 3,2 candidați/loc, anul acesta s-a înregistrat o ușoară creștere. Dacă va fi un an izolat, iar medicina mureșeană se va realinia trendului național, rămâne de urmărit.

Performanța este totuși cu atât mai remarcabilă cu cât Târgu Mureș are o populație mult mai mică decât celelalte centre universitare – București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași dar reușește să atragă candidați din întreaga țară și din diaspora. Cu alte cuvinte, reputația programelor de studii și a corpului profesoral, investițiile în infrastructură și poate și costurile de trai relativ mai mici comparativ cu marile centre universitare, par să fie argumente solide.