Depozit de gaze lângă cartierul Belvedere

Prefectul judeţului Mureş, Corneliu Grosu, a anunţat luni, într-o conferinţă de presă, că va cere o nouă expertiză de specialitate în cazul zonei de protecţie a depozitului de gaz metan din municipiul Târgu Mureş, întrucât consideră că suprafaţa de protecţie crescută de la 25 la 450 de metri afectează numeroase proiecte de investiţii din judeţ.

Corneliu Grosu s-a referit la o firmă privată din Târgu Mureş, care deţine un depozit cu o capacitate operaţională de 300 milioane metri cubi de gaze naturale, ce ar fi extins raza de protecţie în zona depozitelor şi a capetelor de sondă la 450 de metri, blocând proiecte importante, în condiţiile în care alte depozite de hidrocarburi ar fi impus o zonă de siguranţă de 50 de metri, în baza SVO2.

‘Am găsit argumente, aştept să putem debloca această situaţie. Este vorba de modul curios pentru mine al aplicării normelor SVO2 de protecţie şi de siguranţă europeană, care priveşte exploatările de gaze, petrol, hidrocarburi în general şi care recomandă ţărilor care exploatează – în cazul nostru gazul -, dar care îl transportă şi depozitează, recomandă măsuri de securitate sporită. Fără a stabili cifre, date exacte, ce înseamnă aceste măsuri şi cum se transpun aceste măsuri în practică (…) Până nu sunt aplicate normele SVO2, în ţară sunt aplicate normele autorităţilor române în materie care prevăd perimetre de siguranţă în jurul capetelor de sonde de la 25, la 50 şi la 75 de metri în jur, în funcţie de natura exploatării. În normele româneşti nu există suprafeţe de siguranţă pentru sondele de înmagazinare a gazelor. Şi, de aici, combinat cu SVO2, au început discuţiile între Depomureş şi ceilalţi actori – administraţia municipiului Târgu Mureş, ISU, Ministerul Mediului’, a spus prefectul Corneliu Grosu.

El a afirmat că a cerut să i se prezinte o explicaţie, susţinută de calcule matematice, de ce în Târgu Mureş, din 2009, când au început discuţiile, suprafaţa de siguranţă împotriva riscurilor pe fiecare dintre capetele de sondă a crescut de la 25 la 450 de metri.

‘Înseamnă că pe această suprafaţă nu se mai poate face nimic. Am fost atenţionat că stârnesc un muşuroi şi – nu ştiu de ce din copilărie îmi place să mai stârnesc câte un muşuroi din acesta, chiar dacă cine stă acolo mai vrea să mai şi muşte. Am întrebat care este frecvenţa apariţiei unui fenomen distructiv la o astfel de sondă. Mi s-a răspuns unul la 1 milion de ani’, a declarat Corneliu Grosu.

Prefectul de Mureş a susţinut că suprafaţa de protecţie invocată de firma privată ar fi ‘neproductivă şi ilogică’, că va solicita efectuarea unei alte expertize şi va cere inclusiv revizuirea autorizaţiei de funcţionare pentru ca societatea să fie obligată să efectueze investiţii de punere în siguranţă a sondelor începând cu acest an.

Corneliu Grosu a făcut referire la proiectul al Primăriei Târgu Mureş în colaborare cu un investitor privat, în valoare de 83 de milioane de euro, de construire a Cartierului Belvedere, însă şi la alte proiecte din comunele învecinate.

Rodica Fărcăşan, şef serviciu investiţii în cadrul Primăriei Târgu Mureş, a declarat presei că proiectul Cartierului Belvedere, care include peste 300 de case, utilităţi, drumuri de acces, a fost evaluat în urmă cu nouă ani la circa 83 de milioane de euro, dintre care primăria a investit opt milioane de euro în reţeaua de drumuri, restul fiind investiţie privată.

Potrivit acesteia, până în prezent din proiect este realizat în jur de 35%, incluzând drumuri, utilităţi şi aproximativ 100 de case, dat fiind faptul că proiectul este blocat de un an, de când depozitul de gaz metan a extins raza de protecţie a sondelor de la 50 la 450 de metri.

‘În aceste condiţii, societatea privată nu mai acordă avize de construire pentru niciun lot disponibil. Stoparea acestui proiect este un mare ‘of’ pentru Primăria Târgu Mureş, pentru că noi am pornit investiţiile în acest cartier atunci când raza de protecţie a sondelor era de 50 de metri’, a susţinut Rodica Fărcăşan.

AGERPRES