Ministerul Justiției a lansat în dezbatere publică la sfârșitul lunii ianuarie un proiect de lege prin care justifica necesitatea desființării a 30 de instanțe și parchete din România. În expunerea de motive a Legii privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea se precizează că desființarea este fundamentată pe Raportul privind concluziile Grupului de lucru interinstituțional pentru pregătirea sistemului judiciar în vederea introducerii noilor Coduri (raport din 2013), grup de lucru coordonat de magistratul mureșean Horatius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, pe un raport din 2010 care a stat la baza Legii nr. 148/2011 privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea, potrivit căreia au fost desființate 9 judecătorii și parchetele de pe lângă acestea, pe recomandările din Rapoartele privind Mecanismul de Control și Verificare al Comisiei Europene etc.
Astfel, în argumentația elaborată de Ministerul Justiției se precizează că: „Rapoartele anuale privind activitatea instanţelor şi parchetelor, elaborate de Consiliul Superior al Magistraturii au evidenţiat faptul că există instanţe care în mod constant în perioada 2009 – 2012 au înregistrat un volum de activitate sub pragul de 5.000 de cauze. Astfel, în timp ce volumul de activitate la nivelul majorităţii instanţelor şi parchetelor de la an la an cunoaşte o continuă creştere, într-un sens oarecum contrar acestui trend ascendent anumite instanţe îşi menţin constant volumul de activitate sub pragul de 5000 de cauze”.
Pornind de la această constatare s-a format grupul de care aminteam mai sus și care a avut sarcina de a analiza volumul de muncă al instanțelor și parchetelor. Astfel, reprezentanți din CSM, Ministerul Justiției și Ministerul Public au întocmit un raport ținând cont de mai multe criterii prin care era apreciat volumul de activitate al instanțelor și parchetelor, și anume: volumul de activitate în perioada de referinţă 2009-2012, maxim 3500 de cauze, circumscripţiile teritoriale şi posibilităţile de rearondare a localităţilor în cazul instanţelor şi parchetelor desfiinţate, infrastructura (rutieră, feroviară), distanţele de parcurs până la sediile instanţelor şi parchetelor la care vor fi arondate localităţile din cadrul instanţelor/parchetelor desfiinţate, situaţia sediilor instanţelor sub aspect juridic şi funcţional şi cheltuielile instanţelor, numărul de locuitori deserviţi de instanţa respectivă, schema de personal şi gradul de ocupare al instanţei.
În baza acestor criterii, printre instanțele și parchetele care au fost propuse spre desființare se numără și Judecătoria Târnăveni și Parchetul de pe lângă Judecătoria Târnăveni (mai multe detalii www.punctul.ro – Justiția e oarbă? Cauza Judecătoriei Târnăveni).
Primarului Sorin Megheşan, la București
În urma numeroaselor memorii şi sesizări ale primarului municipiului Târnăveni Sorin Megheşan, referitoare la desfiinţarea Judecătoriei din Târnăveni, edilul a fost invitat la Bucureşti în data de 5 martie în şedinţa pe comisii a Camerei Deputaţilor, unde le-a explicat parlamentarilor importanţa şi necesitatea acestei instituţii la Târnăveni.
În data de 8 aprilie la ora 12.00, Camera Deputaţilor a votat împotriva proiectului de desfiinţare a Judecătoriei din municipiul Târnăveni. Primarul Sorin Megheşan le-a mulţumit public tuturor parlamentarilor mureşeni care au susţinut cauza Târnăveniului şi în mod special preşedintelui Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre.
Proiectul de Lege privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă aceasta (PL-x 33/2014) este o lege organică. Comisia Juridică a respins raportul, Camera Deputaţilor fiind prima cameră sesizată. Proiectul urmează a fi discutat şi în Senat.
Mircea Barbu