(Deși aparent un șoc) CJ a fost avertizat de problemele Aeroportului încă din 2012!

Aeroportul „Transilvania” pierde teren în faţa altor aeroporturi… Lovitura a fost dată de retragerea curselor efectuate de operatorul low-cost, Wizz Air. Explicaţia: pista s-a degradat, nemaifiind conformă standardelor de siguranţă. Teoretic, Wizz Air ar trebui să revină în Tîrgu Mureş cândva anul viitor. Practic, totul depinde de interesul autorităţilor şi de posibilitatea acestora de a finanţa reabilitarea pistei. Oficial, CJ a aprobat 77.452.884 de lei (inclusiv TVA) pentru reabilitarea pistei, în termen de 9 luni. Dar, în România, adeseori termenele sunt create pentru a fi depăşite…

Însă, cel mai grav este că problemele Aeroportului nu sunt de azi, de ieri. Consiliul Judeţean Mureş, în a cărui subordine se află Aeroportul, a fost avertizat în legătură cu mai multe probleme ale Aeroportului „Transilvania” încă din anul 2012. Dar, măsurile necesare au întârziat să apară. Iar rezultatul se vede în prezent: Aeroportul pierde curse, pasageri şi bani. Şi nici măcar nu este inclus pe lista de priorităţi a Master Planului de Transport în perioada imediat următoare (finanțarea obiectivelor privind dezvoltarea/extinderea/modernizarea Aeroportului „Transilvania” Tîrgu Mureș, sunt incluse numai în perspectiva anilor 2022 -2024)…

 

Scrisoarea din 2012

 

Mihail Poruţiu, fost preşedinte al Consiliului de Administrație şi administratorul executiv al Aeroportului „Transilvania” în perioada mai – noiembrie 2012, a clarificat pentru Punctul, câteva aspecte legate de problemele grave ale Aeroportului pe care el le-a semnalat Consiliului Judeţean încă din 2012, când instituţia judeţeană era condusă de Ciprian Dobre.

De fapt, în 2012, după ce și-a dat demisia, Poruțiu a trimis o scrisoare deschisă președintelui CJ Mureș, prin care semnala probleme Aeroportului. Redăm, în acest sens, următorul fragment: „Am fost întrebat dacă ați făcut presiuni asupra mea. Răspunsul meu este categoric: nu. În mod cert renunțarea mea la mandatul încredințat va creează o satisfacție personală. Ea nu rezolvă însă problemele grave pe care le-am constatat în scurta perioadă în care am condus Aeroportul Transilvania: lipsa de viabilitate a  proiectului european de prelungire a pistei de aterizare-decolare, folosirea unor tarife fără aprobări legale, încălcarea regulilor concurenței, încălcarea prevederilor privind utilizarea subvențiilor publice, lipsa unei organigrame aprobată în mod legal, lipsa competitivității economice, starea proastă a infrastructurii, situația incertă a cadastrului etc., . V-am informat despre toate aceste probleme  și v-am solicitat să găsim soluții împreună”.

În replică, Dobre a respins acuzațiile, susținând că, de când se află la președinția CJ Mureș s-au aprobat patru proiecte de hotărâre care se refereau la funcționarea Aeroportului.

 

„nu cred că i-a interesat”

 

De fapt, Mihail Poruţiu ne-a transmis că a informat preşedintele CJ în scris, despre problemele Aeroportului, cu o lună-două înainte de a-şi da demisia (în anul 2012): „Problemele le-am semnalat în scris președintelui Consiliului Județean, în luna octombrie, deci cu o lună – două înainte de a pleca, am informat în scris împreună cu membrii Consiliului de administrație asupra tuturor problemelor pe care Aeroportul le are și care dacă nu se rezolvă vor duce la problemele care există în prezent. Din păcate, nu cred că i-a interesat vreuna dintre ele. Este vina lor exclusivă dacă Aeroportul se închide pentru că n-au făcut nimic patru ani de zile”.

 

Concret

 

Despre ce probleme era vorba? Referitor la lipsa de viabilitate a  proiectului european de prelungire a pistei de aterizare-decolare, Mihail Poruţiu ne-a transmis că proiectul de prelungire a pistei promovat de CJ era eronat conceput şi de aceea Aeroportul nu a beneficiat de bani europeni pentru modernizare. Desigur, o sumă consistentă venită din fonduri europene ar fi putut însemna o altă evoluţie a Aeroportului decât cea cunoscută.

„Este vorba despre un proiect european de prelungire a pistei care nu era adaptat nevoilor reale ale Aeroportului Transilvania. Se propunea construirea unei piste de 3,6 km lungime ca să aterizeze pe ea transatlantice, avioane Boeing 777. Era inutil să faci în Tîrgu Mureș un aeroport de asemenea dimensiune pentru că nu puteai să justifici de ce ai nevoie de o asemenea pistă. Toate pistele din România care au atras fonduri europene se încadrează în limita de 2,5 km lungime. Acesta era un proiect european, nu putea fi pus în practică şi poate de aceea nu s-a câștigat, pentru că nu era real…

Din 2012 până astăzi Oradea, Arad etc. au câștigat proiecte europene, iar Tîrgu Mureș nu a reușit să câștige un proiect european, care era vital pentru dezvoltarea Aeroportului”, a explicat Poruţiu.

 

 

Problemele pistei

 

Fostului preşedinte al Consiliului de administraţie al Aeroportului, Mihail Poruţiu, a atras atenţia şi asupra faptului că a avertizat conducerea CJ că pista de aterizare – decolare este suprasolicitată şi că nu va mai rezista mult timp, dar că în acelaşi timp, autoritatea decizională a preferat să aloce bani pentru parcări: „Pista a fost construită undeva în anii ’60. Un aeroport are o aeronavă de referință. Toată infrastructura în Aeroport se calibrează după aeronava de referință definită a Aeroportului. În anii ’60 când s-a construit acest Aeroport, pista și toate facilitățile (alimentare cu carburanți, tot ce înseamnă balizaj) era gândit pentru o aeronavă AN 24 care are 19 tone capacitate, încărcată la maxim. Astăzi, aeronava de referință a Aeroportului este Airbus A 320,  de 72 de tone încărcată la maxim. Trebuie să refaci toată infrastructura aeroportului și pista după aeronava de referință. Nu e totuna când vii cu aeronavă de 19 tone sau vii cu una de 72 de tone. Aceasta înseamnă prelungirea pistei de la 1.800 la 2.500 de km, reparația capitală a pistei, nu ceea ce se face acum, când în fiecare an se peticesc câte 1.500 – 2.000 de metri pătrați de pistă. Absolut insuficient! Atrăgeam atenția că pista de decolare – aterizare nu va mai rezista foarte mult sub acest trafic. Din nou interes zero. Conducerea CJ a preferat să facă proiectul unei parcări, cu 3 milioane de euro, proiect de mărire a parcării….

 

 

 … În loc să bagi bani în reparația pistei, s-au băgat bani în parcări. Parcările puteau să stea liniștite și așa. Nu s-a efectuat, în ultimii 4-5 ani, niciun proiect serios de reparație capitală a pistei”.

 

Situaţia incertă a cadastrului

 

Toată suprafaţa Aeroportului este inclusă în domeniul public al judeţului Mureş, precizează Poruţiu. Acest aspect îngreunează foarte mult relaţia dintre Aeroport şi firmele private care doresc să-şi desfăşoare activitatea în zona Aeroportului (de exemplu firme care să se ocupe de închirierea locurilor de parcare sau din domeniul alimentaţiei publice) pentru că orice licitaţie trebuie să treacă prin birocraţia Consiliului Judeţean. Rezultatul: venituri mai puţine pentru Aeroport.

„Aeroportul este introdus în domeniul public al județului Mureș. Am explicat atunci că este absolut necesar ca tot ce înseamnă partea de Aerogară să fie introdus în domeniul privat al județului. De exemplu, pentru 5 locuri de parcare trebuia să te duci la CJ să faci hotărâre de CJ, pentru că este domeniu public, să se aprobe tarifele de licitație, după care jumătate din sumele care se încasează să le dai CJ. Domeniul public are un regim, domeniul privat are alt regim. Pentru orice licitație trebuia să mergi la CJ, să pregătești hotărâre de Consiliu, să te duci la comisii, să discuți în comisii… Și atunci privații nu mai aveau răbdare: de exemplu, dacă doreau să închirieze un chioșc dura prea mult. Și atunci mi se părea logic rezolvarea cadastrului în sensul în care ceea ce înseamnă pistă și alte utilități să rămână în domeniul public, iar tot ce înseamnă aerogară, parcare și alte chestii care aveau destinație comercială să fie domeniu privat ca Regia să se poată mișca mult mai rapid în piață”.

 

Tarife fără aprobări legale

 

Poruţiu a semnalat şi alte probleme: folosirea unor tarife fără aprobări legale, încălcarea regulilor concurenței, încălcarea prevederilor privind utilizarea subvențiilor publice.

„La Aeroportul „Transilvania” există o investigație declanșată de Comisia Europeană care durează de câțiva ani de zile. Tarifele din punctul meu de vedere erau mult diminuate față de tarifele reale. Am propus să punem niște tarife corecte din punct de vedere economic”, a precizat Poruţiu referitor la tarife.

Iar referitor la celelalte două probleme a menţionat: „Subvențiile publice nu pot fi folosite pe partea comercială. Inclusiv în momentul în care vroiau să aprobe parcarea am spus că Aeroportul are voie să primească subvenții, ci doar pe partea de securitate și siguranță, nicidecum pentru partea comercială. Din momentul în care au alocat bani pentru parcare sau pentru dezvoltarea Aerogării, poate veni concurența pentru a da în judecată Aeroportul, pentru că s-au încălcat regulile concurenţei. Bani publici se alocă doar pentru safety security. Partea comercială trebuie rezolvată din surse proprii. Vor veni alții și vor spune că este concurență neloială”.

 

Motivele retragerii Wizz Air

 

Săptămâna trecută, în 23 noiembrie, actualul preşedinte al Consiliului de administraţie al Aeroportului, Peti András, a prezentat, în cadrul unei şedinţe a Consiliului Judeţean Mureş, motivele pentru care Wizz Air s-a retras din Tîrgu Mureş: lipsa unei piste conforme cu standardele şi neîndeplinirea cerinţei de a avea două maşini de pompieri corespunzătoare: „Wizz Air a anunțat că se retrage de pe Aeroportul Tîrgu Mureș până se soluționează capacitatea portantă a pistei și se revine la aceleași caracteristici operaționale care au fost în trecut, ceea ce înseamnă, în mod concret, după ce se predă amplasamentul după reparația capitală a pistei […].

În 26 – 27 aprilie 2016 Autoritatea Aeronautică Civilă Română a fost în vizită la Aeroportul Tîrgu Mureș și a consemnat faptul că există o expertiză cu privire la capacitatea portantă a pistei mult sub nivelul celui publicat și mult sub nivelul expertizei din anul 2013 și a impus conducerii Aeroportului să publice aceste date. În decembrie 2015 s-a făcut expertiza privind portanța din care rezultă faptul că în doi ani de zile această pistă a avut mult de suferit și că s-a redus portanța cu o treime […].

O altă circumstanță care a influențat decizia operatorului a fost categoria „Respins incendii” a Aeroportului care pentru a putea primi o aeronavă de tipul celor operate de către companiile low-cost adică Airbus A 320. Au nevoie de două autospeciale de stins incendii corespunzătoare cu posibilitatea de a interveni în 60 de secunde de la producerea incendiului, cu un rezervor total de 12.100 litri. Începând cu anul 2013 toate auditurile Autorității Aeronautice și toate rapoartele de evaluare întocmite de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Horea” au relevat faptul că a doua autospecială de stins incendii nu este conformă și, în acest sens, în fiecare an s-a solicitat soluționarea acestei autospeciale pe care dvs., în calitate de consilieri județeni, ați aprobat-o de fiecare dată”.

 

Strategia CJ? Punctul a primit un răspuns elaborat

 

Care este strategia CJ Mureș referitoare la modernizarea/reabilitarea infrastructurii Aeroportului Transilvania și care sunt sumele alocate în acest scop? Instituţia ne-a furnizat un răspuns elaborat, precizând că se doreşte ca Aeroportul să devină rentabil în 2024, adică să se finanţeze integral din surse proprii, fără a mai primi subvenţii de la CJ, precum şi refacerea pistei, scop în care prin hotărârea CJ din luna aceasta (noiembrie 2016) s-a alocat 77 milioane de lei pentru reparaţiile capitale ale pistei. Iar pentru realizarea altor investiţii e nevoie de fonduri europene…

Redăm câteva aspecte importante din răspunsul trimis de CJ Mureș, într-un document semnat de președintele CJ , Peter Ferenc, și de către secretar Paul Cosma: „La preluarea de la Ministerul Transporturilor (1997 n.r.), Aeroportul Transilvania înregistra un grad de autofinanțare al activității curente (exclusiv investiții) de 12% care, ulterior prin creșterea traficului mediu anual s-a majorat constant, ajungând în prezent la aproximativ 50%. […]

Noile orientări privind ajutoarele de stat destinate aeroporturilor și companiilor aeriene adoptate în anul 2014, prevăd ca până în 2024 aeroporturile regionale să devină rentabile, respectiv să nu mai primească fonduri publice.

Având în vedere noile orientări în domeniul aviației, Regia Aeroportului Transilvania Tîrgu Mureș și Consiliul Județean Mureș ca autoritate tutelară sunt obligate să-și adapteze strategia de dezvoltare a Aeroportului, astfel încât să atingă până în 2024 gradul de rentabilitate. […] Pragul de rentabilitate în activitatea operațională a unui aeroport se atinge la un trafic de aproximativ 700.000 de pasageri pe an. În anii anteriori, Aeroportul Tîrgu Mureș a înregistrat un număr de 300.000 – 350.000 de pasageri pe an […].

Strategia în domeniul investițiilor până în anul 2024 implică fonduri totale de 31,4 de mil. de euro (fără TVA), din care 28,1 mil. euro au fost repartizate pentru „Execuție lucrări de reparații capitale suprafețe de mișcare, inclusiv instalațiile, marcajele și punctele de aerodrom aferente”.

În urma studiului de fezabilitate aprobat prin Hotărârea Consiliului Județean Mureș nr. 184/23. 11. 2016, valoarea rezultată este mai mică, și anume 77 mil. lei (14,26 mil. euro fără TVA). […]

Investiția propusă nu are ca scop crearea de capacități suplimentare a infrastructurii aeroportuare, ci readucerea acesteia la parametrii inițiali de funcționare, care, în același timp, să respecte standardele aeronautice în vigoare, pentru un aeroport de asemenea dimensiune”.

În plus, alte investiții programate, cum ar fi extinderea pistei etc., pot fi realizate doar prin fonduri europene.

 

Există proiecte?

 

Există proiecte pentru atragerea unor fonduri europene cu scopul modernizării Aeroportului Transilvania?

Conform CJ Mureș: „În perioada de programare 2014 – 2020, Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) este singurul program operațional prin care se alocă finanțări europene nerambursabile pentru dezvoltarea aeroporturilor”.

Dar aceste fonduri pot fi atras conform prevederilor Master Planului General de Transport al României abia în perioada 2022 – 2024, când Aeroportul ar putea beneficia de peste 50 de milioane de euro, doar dacă vor exista resurse financiare disponibile!

Printre eventualele intervenții asupra Aeroportului din fonduri europene s-ar număra și: modernizarea pistei de decolare – aterizare la 2.200 de metri lungime și 45 de metri lățime; extinderea terminalului de pasageri etc.

 

Pista a fost lipsită de intervenții importante în perioada 2012 – 2016

 

Ce s-a făcut în perioada 2012 – 2016 în privința modernizării infrastructurii Aeroportului Transilvania? Se pare că, într-adevăr, pista a fost lipsită de intervenții importante.

„Dintre investițiile realizate în infrastructura Aeroportului în perioada 2012 – 2016 se remarcă investiția „Lucrări de balizaj și iluminare platformă BRAVO cu conformare la noile cerințe de balizare”. Menționăm faptul că în perioada 2012 – 2016 s-au prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli al Regiei fonduri pentru bunuri de natura domeniului public al județului (infrastructura) în sumă totală de 18,7 mil. de lei din care s-a cheltuit suma de 5 mil. lei”, se arată în răspunsul transmis de CJ Mureș.

 

Vasile Dancea