Uşor – uşor ajungem la un deceniu de când Ministerul Sănătăţii a dat publicităţii Cadrul legislativ pentru Reforma Sistemului de Sănătate din România, în care punctul 5 anunţă că urmează transpunerea prevederilor Uniunii Europene în domeniu. Şi nu oricum, ci aducând noutăţi, explicate punct cu punct! Cu trecerea anilor, denumirea pompoasă a mai pierdut din strălucire, s-a mai scurtat, dar reuşeşte şi azi, după atâţia ani să işte controverse.
Cardul de Sănătate, un adevărat purtător de informații
Potrivit articolului 5 din Legea nr.95/2006 cardul naţional de sănătate este documentul care dovedeşte că titularul acestuia este asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România. Deşi a fost anunţat cu surle şi trâmbiţe că va fi introdus în … 2006, suntem în anul de graţie 2014 şi abia acum se aude că Poşta Română ar putea să ni-l aducă la domiciliu, până la sfârşitul anului sau cel mult 1 ianuarie 2015.
Un instrument electronic, un document distinct de cardul european de sănătate ce va putea fi folosit numai pe teritoriul ţării, cu valabilitate de cinci ani, cardul are elemente de securitate speciale împotriva contrafacerii sau falsificării. Realizat de Imprimeria de stat, cardul conţine numele, codul numeric personal, un număr de identificare al cardului, diagnostice medicale cu risc vital şi boli cronice, grupa sanguină şi Rh, acceptul exprimat, în timpul vieţii, pentru prelevarea de organe, ţesuturi şi celule, după deces, datele medicului de familie nume, prenume, telefon şi două persoane de contact în caz de necesitate.
Ce avantaje aduce cardul?
Odată intrat în posesia cardului, pacienţii vor putea dovedi prin acesta
calitatea de asigurat fără a mai fi nevoiţi să solicite adeverinţe de la CJAS pentru a beneficia de asistenţă medicală. Cu alte cuvinte, cardul de sănătate simplifică accesul bolnavilor la medic. Datorită cardului de sănătate din 2013, li se poate elibera reţeta electronică şi în alte judeţe decât cel în care are domiciliul medicul prescriptor. Toate farmaciile sunt dotate cu aplicaţie actualizată, conectare on-line şi au scaner 2D şi imprimantă, putând elibera fără probleme medicamentele de pe reţete electronice.
Pe mâna cui ajung informaţiile?
Cardul conţine date importante despre asigurat. La aceste date vor avea acces mau multe persoane, cum ar fi cei de la Casa Judeţeană a Asigurărilor de Sănătate, medicii de familie, medicii specialişti, medicii din ambulatoriul pentru specialităţile paraclinice, furnizorii de dispozitive medicale şi furnizorii de medicamente şi … oricine are un cititor de card! Şi cititoare de card se găsesc cu 30-50 de euro bucata!
Numai după majorat
Dacă în urmă cu câţiva ani vârsta minimă la care un asigurat avea dreptul la un card de sănătate era de 14 ani, acum doar cei trecuţi de majorat pot primi cardul. Când? Poate că în acest an! Cel puţin asta promite fostul preşedinte al CNAS, Cristian Buşoi. Până la data de 1 august 2014, aproximativ 15 milioane de români vor primi cardurile de asigurat. Oficialii din Sănătate anunţă modificarea sistemului informatic pentru achiziţionarea de cititoare ieftine, astfel încât activarea cardurilor se va putea face la medicul de familie sau la orice alt furnizor de servicii medicale la care merge asiguratul. Începând cu primirea cardului fiecare pacient va avea obligaţia prezentării acestui document la consultaţie, internare, analiză etc. Toate unităţile sanitare, dar şi medicii vor avea în dotare cititoare de carduri. Lipsa cardului va atrage după sine plata serviciilor!
Cui foloseşte cardul?
Cardurile de sănătate au fost concepute pentru a reduce fraudele din sistemul sanitar. În momentul în care acesta va deveni funcţional va exista un control mult mai strict asupra fondurilor cheltuite în sistem, susţin reprezentanţii Ministerului Sănătăţii. Cardul fiind doar o modalitate prin care Casa Naţională de Asigurări de Sănătate controlează costurile pentru medici, nu ajută şi nici nu înseamnă o piedică pentru bolnavi, este de părere preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, Rodica Tănăsescu. Cardurile de sănătate au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2013. Costul unui card este de doi euro, fiind suportat din bugetul Ministerului Sănătăţii.
Arădenii se pot lăuda cu cardul lor de sănătate, după ce în luna decembrie 2013 a fost demarat acolo programul pilot. Medicii consideră un eşec testarea cardului la Arad, spunând că orice acţiune ce duce la deprofesionalizarea actului medical va fi respinsă de ei, a susţinut dr Remus Şipoş, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Mureş.
Poştaşul sună de două ori
Cardurile naţionale de sănătate vor ajunge la asiguraţi prin intermediul poştei şi nu prin medicii de familie cum se zvonea la un moment dat. Decizia vine după ce medicii mureşeni au lansat o petiţie online, „DA cardului de sănătate! NU distribuirii! NU inscripţionării!” În petiţia iniţiată de Asociaţia Medicilor de Familie Mureş se spune „Medicul de familie, din garant al sănătăţii, devine poştaş, operator pe calculator, economist, jurist, orice altceva decât medic performant”, iar distribuirea şi inscripţionarea cardului nu au legătură cu sănătatea. ,,Ministerul este foarte ascultător şi înţelege medicii de familie că înainte de toate ei trebuie să fie medici, nu poştaşi. Însă, în scrisoarea către FMI formulată de Guvernul României se precizează că distribuţia se face de către medicii de familie, motiv pentru care s-a lansat această petiţie online. E una să zici că înţelegi nevoile medicilor de familie şi alta să spui în scrisoarea adresata FMI că medicii de familie vor distribui”, a declarat dr. Remus Şipoş, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Mureş, la vremea respectivă.
Începând din acest an, cardurile vor ajunge la persoanele majore, prin intermediul Poştei Române, gratuit, distribuirea fiind preconizată să se încheie la 1 ianuarie 2015.
Subiectul extrem de sensibil rămâne deschis. Dacă nici în acest an nu vom intra în posesia cardului, până la noile alegeri, s-ar putea să se mai schimbe datele problemei, pe ici pe colo, în părţile esenţiale!
Cardul duce la amplificarea comerțului ilicit de organe?
Proiectul cardului, doar în faza iniţială ridicându-se la 22 de milioane de euro, iniţiat pentru a reduce fraudele în sistem, din cauza acelui cip implementat a dus la adevărate dispute. Faptul că acel cip conţine date confidenţiale despre bolnav, violează intimitatea persoanei, poate fi folosit abuziv de oricine are acces la card.
Angajatorul poate refuza angajarea unei persoane ştiind de ce boli a suferit sau suferă, un asigurator poate refuza încheierea unui contract de asigurare sau să pună o taxă mai mare calculând predictibilitatea unei boli cunoscând datele persoanei de pe card, se poate distruge imaginea unei persoane spunând despre el că e ofticos, tebecist, dar cel mai periculos este comerţul ilicit de organe pentru transplant, ceea ce există, nu este science-fiction, a explicat prof. Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România, într-un interviu televizat. Se ştie că prelevarea de organe trebuie făcută la instalarea morţii cerebrale. Cine decide că pacientul nu se va mai trezi din comă? O responsabilitate atât de mare nu poate fi lăsată doar la latitudinea medicului de familie. Un medic de familie va putea înscrie pe cardul naţional de sănătate acceptul sau refuzul unei persoane de a deveni, după moarte, donator de organe, dar acest lucru trebuie foarte bine reglementat din punct de vedere legal.
„Legea sănătăţii prevede înscrierea în cardul naţional de sănătate a acceptului sau refuzului donării de organe în cazul în care o persoană a suferit un accident şi a ajuns în moarte cerebrală. Noi cerem autorităţilor ca acest lucru să nu poată fi făcut decât dacă o persoană are o declaraţie notarială, atât privind acceptul, cât şi refuzul ce au fost date în timpul vieţii”, a spus doctorul Victor Zota, coordonatorul naţional de transplant, citat de Mediafax.
Inscripţionări cu acordul asiguratului
„Aceste carduri vor fi inscripţionate de către Imprimeria Naţională, iar completarea datelor medicale urmând să fie făcută de către medicul de familie. Ce anume date va conţine acest card este încă negociabil pentru că va fi cuprins în normele de aplicare ale hotărârii privind cardul naţional. Rh, grupă sanguină, anumite boli cu risc vital vor fi completate de către medicul de familie”. Deocamdată aşa prevede legea că ele se pot inscripţiona doar cu acordul prealabil al asiguratului” a declarat dr. Anca Florea, director Relaţii Contractuale CJAS Mureş.
15 minute alocate fiecărui pacient
„Inscripţionarea cardului presupune alocarea unui anumit timp, evaluat undeva la 10-15 minute şi nişte scule speciale, care nici măcar nu ştiu în ce constau. Avem dreptul să programăm din 15 în 15 minute pacienţii. Deci ăsta este timpul alocat fiecărui pacient. Dacă eu mi-l mănânc inscripţionând card şi eliberând card nu mai am timp pentru nevoile de sănătate ale pacientului”, a declarat dr. Ileana Mihăescu, medic de familie.
Erika MÃRGINEAN