Unul din cele două volume care s-au păstrat în lume din „Istenes énekek” (Cântece dumnezeieşti) de Balassi Bálint, tipărit în 1632, la Viena, se află în colecţia de cărţi rare la Biblioteca Teleki-Bolyai din Târgu Mureş, aceasta fiind prezentată publicului cu ocazia Zilei Poeziei Maghiare.
„Ediţia din 1632 este considerată prima ediţie a volumului ‘Cântece dumnezeieşti’ al poetului Balassi Bálint şi un alt poet contemporan, Rimay János. A fost publicată la Viena, cel puţin aşa este considerat de către specialiştii în carte veche, datorită caracteristicilor de tipar. Incertitudinea privind anul de editare şi tipografia se datorează lipsei foii de titlu. Cercetările filologice atestă existenţa unei variante anterioare la care se face referire în prefeţele ediţiilor din secolul XVII, dar până în ziua de azi nu s-a descoperit nicio copie a acesteia. Astfel, această ediţie de la Viena, din 1632, aflată la Teleki, este prima versiune cunoscută a acestor poezii. Ediţia de la Biblioteca Teleki-Bolyai este un volum redactat după moartea autorului, de către Nyeki Vörös Mátyás, care a ales cântecele spre publicare din ediţia amintită anterior, azi necunoscută, la care a mai adăugat şi câteva poezii proprii. Cercetările filologice asupra versurilor lui Balassi atestă intenţia acestuia de a elabora un psalteriu specific maghiar, asemănător creaţiilor literare similare ale lui Petrarca, George Buchanan, Theodore de Beze”, a declarat, joi, pentru AGERPRES, coordonatoarea Secţiei de Colecţii Speciale de la Biblioteca Teleki-Bolyai, Lázok Klára.
Cartea „Cântece dumnezeieşti” face parte din colecţia contesei Bethlen Zsuzsanna, soţia fondatorului bibliotecii, Teleki Samuel, fiind una dintre puţinele cărţi ale acesteia care conţine şi ilustratii.
„Cartea provine din biblioteca contesei Bethlen Zsuzsanna, iar valoarea ei rezultă din faptul că este una dintre cele două care s-au păstrat, una fiind la Florenţa. Este un volum excepţional şi datorită gravurilor, deoarece, în afară de aceasta, ştim despre o singură carte ilustrată a poetului, care însă se referă la cea prezentată aici. În cazul nostru ilustraţiile nu prezintă interes datorită calităţii lor artistice, ci datorită faptului că ne dezvăluie momentele apariţiei cărţii. Tipul ilustraţiilor, literelor si ornamentelor tipografice au permis identificarea locului şi datei de publicare al acestui volum, acestea indicând tipografia vieneză a lui Michael Rickhes, care folosea aceste tipare în perioada 1632-1635”, a precizat Lázok Klára.
„Istenes énekek” este unul din volumele numeroase de psalmi şi rugăciuni deţinute de contesă, a arătat coordonatoarea Secţiei de Colecţii Speciale, care era considerată atât o persoană evlavioasă, cât şi o colecţionară de rarităţi bibliofile.
„Această carte probabil a fost achiziţionată de către contesă din ambele considerente. Cartea în sine este foarte frumoasă, o adevărată bijuterie, însă contesa are unele mult mai dragi mie din punct de vedere estetic. La această carte mă impresionează cel mai mult povestea ce se dezvăluie după rânduri, acest istoric despre care v-am povestit, această ‘muncă de detectiv’, prin care istoricii literari, specialiştii în istoria tipografiilor şi bibliotecarii de carte veche au reuşit să pună cap la cap detaliile. Biblioteca Teleki-Bolyai păstrează mai multe unicate şi prime ediţii ale unor opere literare şi ştiinţifice ale moştenirii culturale maghiare, dar şi adevărate rarităţi la nivel mondial, această carte fiind una dintre cele mai importante dintre acestea. Prezenţa acestor monumente importante ale literaturii vechi poziţionează Biblioteca Teleki-Bolyai în rândul celor mai prestigioase biblioteci de carte veche din Europa”, a subliniat Lázok Klára.
Exemplarul din „Istenes énekek” se numără printre cele 1.500 de cărţi maghiare vechi (dinainte de 1711), însă este considerată unicat, la fel ca „Magyar logikátska” (Mică lucrare de logică maghiară), lucrare a cărturarului transilvănean Apáczai Csere János, apărută la Alba Iulia în 1654, care este primul manual de logică în limba maghiară.
Cel mai vechi manuscris din Biblioteca Teleki-Bolyai din Târgu Mureş este Codicele Koncz, o biblie în limba latină din secolul al XIV-lea, scrisă pe foi de pergament, care mai păstrează o comoară în interiorul ei: pe marginile unor pagini din acest codice există 55 de cuvinte scrise în limba maghiară în primul sfert al secolului al XV-lea, acestea fiind considerate al şaselea monument de limbă maghiară cunoscut sub numele de Rândurile şi glosele de la Târgu Mureş (Marosvásárhelyi Sorok és Glosszák).
Din cele 72 de volume de cărţi publicate în prima jumătate de secol de după inventarea tiparului (1455-1500), cel mai vechi incunabul existent la biblioteca mureşeană a fost tipărit la Bologna în jurul anului 1474, autorul lucrării fiind Galeotto Marzio, medic la curtea regelui Matia.
În urmă cu câţiva ani, în colecţia Bibliotecii Teleki-Bolyai a fost descoperit şi cel mai vechi material tipărit în Transilvania, un calendar perpetuu, care conţine şi câteva rugăciuni, publicat la Sibiu în 1525.
De asemenea, o altă raritate deosebit de valoroasă este Catechismus (Catehismul) din 1648, tipărit cu litere latine în limba română la Alba Iulia, o traducere de István Fogarasi. În colecţia bibliotecii se află şi o colecţie impresionantă de biblii, inclusiv ediţii reprezentative ale celor mai renumite tipografii europene.
Pe lângă Sfintele Scripturi în limbile ebraică, latină, greacă sau cele poliglote, există şi ediţii în limbile engleză, franceză, germană, olandeză, poloneză etc., precum şi toate traducerile importante în limba română şi maghiară.
Legăturile artistice ale multora dintre cărţi au fost realizate în ateliere din ţară şi din străinătate şi reprezintă toate stilurile de la gotic până la art nouveau.
În colecţia de manuscrise se regăsesc sute de volume, majoritatea acestora fiind lucrări de teologie, filosofie şi istorie, scrisă cu preponderenţă în limbile latină şi maghiară, între acestea regăsindu-se şi manuscrisele lucrărilor editate şi needitate ale matematicienilor Bolyai Farkas şi Bolyai Janos, constând în peste 20.000 de file.
Biblioteca Teleki din Târgu Mureş a fost deschisă publicului în anul 1802 de către contele Samuel Teleki (1739-1822), originar din Gorneşti, judeţul Mureş, fost membru al Societăţilor din Varşovia şi Göttingen. Contele a cumpărat cărţi din 25 de oraşe ale Europei, reuşind în timpul celor 60 de ani de activitate să procure cele mai reprezentative opere ştiinţifice de la înfiinţarea tiparului.
„Ideea fondării ei s-a născut în timpul studiilor umaniste şi ştiinţifice pe care contele le-a urmat în principalele centre culturale din Olanda, Franţa, Elveţia, când el cunoaşte biblioteci publice şi particulare renumite şi se interesează de modul de organizare a unor asemenea colecţii, devenind astfel un bibliofil competent. Vasta sa cultură va sta la baza criteriilor după care va alege cărţile care urmau să intre în viitoarea colecţie destinată de la început uzului public”, a precizat conducerea Bibliotecii Teleki-Bolyai. AGERPRES