Fondatorul chirurgiei robotice în România, profesor doctor Ioan Coman, a declarat, vineri, la Conferinţa Naţională „Tehnologia & IHealth în Medicina Secolului XXI” de la Târgu Mureş, că urologia românească este la standarde europene, inclusiv din punctul de vedere tehnic şi al pregătirii personalului şi că în România există spitale care deţin tehnologii similare cu cele din Europa sau SUA.
„Sunt foarte fericit să particip la o astfel de manifestare sub egida Academiei şi a UMFST Târgu Mureş, despre tehnologie şi sănătate. E frumos atunci când tehnologia, ştiinţa, inovaţia, cercetarea e făcută în slujba omului. De aceea, toată această manifestare de mare amploare care se desfăşoară la Târgu Mureş, fiind destinată sănătăţii semenilor noştri, mă încântă şi m-a făcut să vin împreună cu echipa mea de la Spitalul Municipal din Cluj Napoca, de la Clinica Endoplus din Cluj şi de la Spitalul Sfântul Constantin din Braşov, să vin aici cu mare plăcere. Din punct de vedere al urologiei am o mare bucurie şi sunt sigur că şi confraţii mei din ţară subscriu la această afirmaţie, urologia românească este la standarde europene, atât ca şi dotare tehnică, sunt spitale care nu au nimic în minus faţă de orice alt spital din Europa, din academic sau din SUA, la fel şi formarea de cadre de specialitate, urologi, este la standarde”, a declarat, pentru AGERPRES, dr. Ioan Coman.
Profesorul a precizat că urologia românească este la standarde foarte înalte, mai ales că tinerii urologi s-au format atât în România, cât şi în străinătate, unde au participat la stagii de pregătire pe cele mai noi tehnologii în domeniul medical.
„Avem conferinţe, simpozioane, congrese internaţionale, avem ghiduri europene, ghiduri americane după care ne coordonăm întreaga activitate, motiv pentru care urologia românească, la ora actuală, este la mare înălţime. Avem în urologie o schimbare incredibilă în ultimele decenii. Eu am început practica urologică în urmă cu 40 de ani, atunci bisturiul era fratele meu, prietenul meu, şi eram foarte bucuros că pot să ţin în mână un bisturiu, având 30 şi ceva de ani. Acum, cu toată sinceritatea vă spun că nici 10% din toată patologia urologică tumorală, oncologică, non oncologică, malformativă nu mai are nevoie de utilizarea bisturiului. Doar circumcizia şi hidrocelul, din toată patologia urologică, mai necesită intervenţie standard, clasică, făcută ca pe vremuri. În rest, totul se poate rezolva endoscopic pe căi naturale sau laparoscopic percutan, prin incizii minim invazive, ceea ce înseamnă un confort postoperator incredibil pentru pacient, avantaje teribile pentru pacient”, a arătat dr. Coman.
Potrivit doctorului, datorită robotului chirurgical Da Vinci, care există şi în România în câteva centre, intervenţiile urologice se fac cu foarte mare precizie, pacientul putând reveni la viaţa normală în scurt timp după intervenţie.
„Pentru cei care astăzi ştiu să mânuiască şi robotul chirurgical Da Vinci, care în urologie a pătruns mai mult decât în orice altă specialitate, intervenţiile pentru cancer de prostată, pentru cancer renal, de vezică urinară, de ganglioni retroperitoneali, pentru tumorile testiculare, pentru ganglioni pelvini în tumorile genitale se pot face pe cale robotică, cu mare, mare precizie. Magnificaţia optică, de 10 ori, adică un milimetru îl vezi cât un centimetru, instrumentele foarte fine, uşor manevrabile permit disecţii submilimetrice în spaţii de maximă siguranţă, ceea ce permite o disecţie de siguranţă oncologică, poţi să scoţi practic tot răul, toată partea oncologică malignă din pacient, dar conservând maxim ceea ce este necesar pentru o bună funcţionalitate a organului, în speţă prostata, poţi să laşi bandeletele neurovasculare care sunt extrem de importante pentru continenţa şi pentru funcţia erectilă a bărbatului. Am operat, zilele trecute, doi bărbaţi de 48 de ani, în plină viaţă sexuală, dornici să-şi menţină calitatea vieţii, posesori ai unor cancere de prostată extirpate robotic. Au rămas bandeletele pe loc, sfincterul a rămas pe loc, după scoaterea sondei sunt deja continenţi şi cu o funcţie erectilă deja reapărută. Sunt lucruri care acum câţiva ani erau de domeniul viselor”, a mai spus dr. Coman.
Dr. Ioan Coman a menţionat că a făcut primii paşi în laparoscopia urologică în urmă cu 25 de ani, alături de profesorul Sergiu Duca, la Clinica de Chirurgie III din Cluj Napoca, şi că aceasta era o tehnică revoluţionară, care „prin câteva înţepături ale pielii să poţi lucra pe organele urologice – rinichi, vezică, prostată – era ceva fantastic”.
„Între timp laparoscopia s-a perfecţionat, de la 2D a devenit 3D, vedem totul tridimensional, instrumentele au evoluat fantastic, materialele de sutură, la fel, de aşa manieră încât laparoscopia şi-a mai ataşat, ca să fie şi mai performantă, un ajutor, acest Da Vinci, acest robot miraculos. E ca un ajutor care are patru braţe, cât două ajutoare, dar care îţi permit să lucrezi foarte ergonomic. Tu, ca şi chirurg, ai o poziţie foarte confortabilă în timpul intervenţiei, nu oboseşti, nu-ţi tremură mâinile, tremurul mâinilor este înlăturat, vezi de 10 ori mai mari structurile decât cu ochiul liber, instrumentele foarte fine îţi permit disecţii în spaţii greu accesibile, chiar şi cu abdomenul deschis. Suturile sunt foarte facile, având mobilitate foarte mare instrumentarul robotic îţi permite suturi cu mai mare facilitate decât cu propria mână în organismul omului. Refacerea pacientului este foarte rapidă, aproape nu au nevoie de analgezice, de calmantele postoperator. Reinserţia socială, profesională şi familială este mult mai rapidă şi toate aceste lucruri le-am văzut în urmă cu 12 ani, le-am văzut la Milano, după ce avusesem o experienţă de 10 ani în laparoscopia standard”, a afirmat dr. Ioan Coman.
Profesorul Ioan Coman a adăugat că, văzând ce înseamnă avantajul robotului, şi-a trimis echipa să se perfecţioneze în străinătate, între membrii acesteia regăsindu-se profesorul Nicolae Crişan, şeful disciplinei de urologie din cadrul UMF Cluj-Napoca, doctorul Bogdan Feciche, medic primar la Satu Mare, şi alţii.
„I-am trimis la Institutul European de Oncologie de la Milano, unde s-au perfecţionat, am mers şi eu de mai multe ori, şi am avut beneficiul unei colaborări de excepţie cu colegii de la acest Institut European de Oncologie de la Milano, care ne-au ajutat la primele 20 de intervenţii, au fost lângă noi ca să meargă cazurile bine, ca să nu avem, Doamne fereşte, un rateu la primele intervenţii, pentru că ar fi fost un dezastru, dar am avut noroc. Având şi experienţa în laparoscopie, trecerea de la laparascopie standard la cea asistată robotic a fost extrem de facilă. Până în prezent avem undeva în jur de 1000 de cazuri de chirurgie robotică efectuată, practic toată patologia urologică care se operează cu robotul în orice colţ din lume la ora actuală îl facem şi la noi, la Cluj, în prezent la Regina Maria şi la Braşov, la Spitalul Sfântul Constantin. Am început desigur la spital de stat, dar din motive financiare statul nu mai poate susţine operaţia, nu este o operaţie ieftină, şi continuă în sistem privat”, a precizat doctorul.
Dr. Ioan Coman a arătat că, în 2015, după 6 ani de chirurgie robotică, după 100 de operaţii făcute la Spitalul Municipal din Cluj, specialiştilor de aici le-au fost sistate fondurile, iar astfel acest gen de intervenţii au ajuns să fie efectuate cu precădere în clinici private, deşi robotul chirurgical Da Vinci există şi în spitale de stat.
„E mare păcat. După o investiţie de milioane de euro, în jur de 2 milioane de euro un robot Da Vinci, să nu-l exploatezi la maximum. Este această schimbare de miniştri de azi pe mâine, unul dă o directivă, vine celălalt şi o schimbă pentru că nu este bună, este o adevărată crimă financiară pe sistemul sanitar, sunt milioane de euro care stau nefolosite în aparatura medicală în România, nu numai robotul chirurgical Da Vinci, ceea ce într-un sistem privat este inadmisibil. Acolo sunt alte calcule, motiv pentru care în ultimii ani am ajutat totalmente sistemul privat şi aici lucrurile merg calculate, dăm bani la stat, impozite, TVA-uri şi aşa mai departe, susţinem sistemul de stat, dar ar trebui să fie şi sistemul privat puţin mai mult ajutat de către cei care au această datorie. Sunt câteva centre care practică chirurgia robotică şi, practic, sunt doar în sistemul privat, ceva la Spitalul Militar Bucureşti din când în când mai fac colegii câte o operaţie robotică şi parcă la Timişoara. În rest, în sistemul privat lucrurile merg bine pe domeniul chirurgiei robotice, necazul este că statul nu finanţează deloc aceste operaţii performante care sunt inclusiv în avantajul societăţii, nu numai a pacientului sau a spitalului privat”, a accentuat dr. Coman.
Profesorul a spus că, spre exemplu, radioterapia pentru cancerul prostatic se plăteşte de către stat cu 5000 de euro, în timp ce operaţia robotică pentru aceeaşi patologie, cu avantaje mult mai mari decât radioterapia pentru pacient nu este finanţată deloc.
„E frustrant pentru mine, chirurg şi medic curant, când trebuie să selectez pacienţii în funcţie de posibilităţile lor financiare, dacă îi operez sau nu cu robotul chirurgical Da Vinci”, a subliniat dr. Ioan Coman. AGERPRES