Până de curând procesul adopției unui copil era anevoios, durând în medie un an și jumătate. Anul trecut, legea s-a schimbat în bine. Timpul necesar adopției s-a înjumătățit, la fel și numărul actelor necesare. Efectele se văd deja și în județul Mureș: în perioada octombrie 2016 – iunie 2017 au fost adoptați 28 de copii din sistemul județean de protecție.
În continuare, vă prezentăm o analiză detaliată asupra procesului de adopție în Mureș referindu-ne atât la problemele pe care le întâmpină cei care vor să adopte un copilaș, cât și la pașii efectivi pe care cei care vor să adopte un copil trebuie să-i urmeze, dar și posibile portițe de îmbunătățire a Legii adopției…
Precizăm, de asemenea, faptul că, în prezent, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Mureș are în evidență 102 copii adoptabili, cu vârsta cuprinsă între 0 – 14 ani, precum și 18 familii atestate ca apte să adopte.
Mai bine
Statistica adopțiilor în județul Mureș în ultimii cinci ani arată că numărul de copii adoptați a crescut constant, cu excepția anului 2016. Astfel, în anul 2012 au fost adoptați 19 copii, în 2013 – 25 de copii, în 2014 – 48 de copii, în 2015 – 56 de copii, în 2016 – 29 de copii. În anul curent, 2017, până la sfârșitul lunii iunie, au ajuns în familii adoptive 23 de copii. Deci, există speranța că și anul acesta vor fi adoptați un număr mai mare de copii, situația redresându-se după cea de anul trecut.
Creșterea numărului de adopții trebuie pusă în corelație și cu creșterea numărului de copii adoptabili în județul Mureș: 2012 – 35 de copii adoptabili; 2013 – 43 de copii; 2014 – 73 de copii; 2015 – 89 de copii; 2016 – 141 de copii; 1 ianuarie-30 iunie 2017 – 102 copii.
O altă veste bună este că s-a mărit considerabil termenul de valabilitate a adoptabilității copilului. Dacă acum câțiva ani instanța trebuia să reînnoiască periodic acest termen de valabilitate, în prezent termenul este valabil mai mulți ani, până la împlinirea vârstei de 14 ani de către copil: Termenul de valabilitate al sentinţei civile a adoptabilităţii copilului era până în anul 2012 de un an de zile, după care se reluau procedurile pentru clarificarea situaţiei juridice a copilului. Termenul de valabilitate al sentinței civile a adoptabilităţii copilului era în perioada 2012-2016 de 2 ani de zile, după care se reluau procedurile pentru clarificarea situaţiei juridice a copilului.
Termenul de valabilitate al sentinței civile a adoptabilităţii copilului este din anul 2016 valabilă până la 14 ani”, se arată în răspunsul trimis Punctul de către DGASPC Mureș, semnat de Director General Interimar, dr. Stekbauer Andrea Melinda.
Copii abandonați
Din păcate, o mare parte dintre copii adoptabili au fost abandonați de părinți. Anual, în județul Mureș, sunt abandonați câțiva zeci de copii: 2012 – 48 copii; 2013 – 49 copii; 2014 – 62 copii; 2015 – 85 copii; 2016 – 46 copii; 1 ianuarie – 30 iunie 2017: 11 copii. Facem precizarea că datele prezentate, se referă la cazurile de copii abandonaţi în unităţile sanitare din judeţ (secţii de neonatologie şi pediatrii).
Cauze și mediu
„Pe scurt, cauzele care conduc la apariţia acestui fenomen sunt următoarele: sărăcia; nivelul scăzut de educaţie; lipsa locuinţei sau condiţii improprii de locuit; neutilizarea măsurilor contraceptive şi de planning familial, fie din necunoştinţă, dar de cele mai multe ori ignoranţă; lipsa educaţiei sexuale; lipsa sprijinului partenerului sau a familiei, relaţia cu partenerul în cazul uniunilor consensuale; problemele de sănătate ale copilului sau a părinţilor”, au precizat cei de la DGASPC Mureș.
De unde provin copiii abandonaţi? „Analizând datele statistice în ultimii 5 ani, asupra locului de provenienţă a copiilor abandonaţi, putem afirma că 70% provin din mediul rural şi 30% din mediul urban, toţi fiind părăsiţi de către mame”, se mai precizează în răspunsul DGASPC.
Problemele invocate de adulții care vor să adopte
De foarte multe ori, părinții adoptivi sunt obligați să aștepte prea mult până să poată lua copilul acasă. De fapt, majoritatea copiilor sunt adoptați în jurul vârstei de 3 ani, o vârstă la care copilul este deja conștient de lumea și persoanele din jurul său, iar foarte mulți părinți adoptivi și-ar dori să crească copilul de bebeluș. Problemele apar mai ales în legătură cu procedurile anevoioase – este necesar ca rudele copilului până la gradul IV să fie informate despre adopție.
La întrebarea „Care sunt problemele invocate de adulții care vor să adopte”, am primit următorul răspuns de la DGASPC Mureș:
„Cele mai multe familii adoptive ar dori să cunoască copilul imediat după atestarea lor ca familie aptă să adopte.
Din experienţa noastră în domeniul adopţiei și ca urmare a ultimelor modificări legislative HG 579/2016 (referitoare la procedura de selectare la nivelul Registrului național de adopții) din august 2016 avem în evidenţă familii adoptive care au întâlnit primul copil adoptabil pentru potrivire în următoarele 7 zile de la atestare. De asemenea, avem situații în care această perioadă a durat până la maxim un an de zile de la atestare.
Durata aşteptării unui copil este condiționată de mai mulți factori interni, dar și de așteptările și capacitatea familiilor adoptive de a accepta un copil real căruia nu i-au dat viață, cu un anumit istoric și nu unul imaginar. Important este pentru familie să dea șansa unui copil de a avea părinți și o familie pentru totdeauna. Copilul nu alege familia, o acceptă!
Ca și factor extern am identificat situații în care familia extinsă nu susține părinții adoptivi în demersul de adopție din diferite considerente, inclusiv prejudecăți privind originile copiilor.
Unele familii ar dori ca vârsta copilului adoptat să fie cât mai mică pentru a avea experiența parentalității cât mai timpuriu posibil. Din experiența noastră cel mai mic copil adoptat în ultimii 5 ani a avut vârsta de 8 luni, majoritatea copiilor adoptați au avut în vârsta 3 ani (aproximativ). Cel mai mare copil adoptat a avut vârsta de 14 ani.
De menționat că un copil devine adoptabil, conform legii, după informarea și consilierea rudelor până la gradul IV ale copilului, ceea ce presupune un proces de identificare și găsire a rudelor de către asistenții sociali la nivel județean și național”.
Cât de greu/uşor se fac adopţiile în judeţ?
Care sunt piedicile de care adulții care vor să adopte un copil se lovesc?
„Din experiența noastră, anual la nivelul DGASPC Mureș avem aproximativ un nr. de 20 familii apte să adopte un copil adoptabil. În același timp în evidența noastră am avut anual între 35 și 141 copii adoptabili, în prezent avem 102 copii adoptabili. Putem spune că noile modificări ale legii adopției vin în sprijinul familiilor doritoare să adopte: – perioada de atestare ca familie aptă sa adopte s-a micșorat, până la trei luni; familia beneficiază de acele 40 de ore/an libere de la angajator în vederea evaluării ca familie aptă să adopte și a realizării procesului de potrivire practică; familia beneficiază de concediul de acomodare a copilului în cadrul familiei adoptive, până la un an și de o indemnizație lunară în cuantum de 1.700 de lei. Nu putem afirma că există piedici de care se lovesc familiile care doresc să adopte. Trebuie luate în considerație nevoile copilului care este eligibil pentru adopție și dacă familia răspunde sau nu nevoilor de sănătate, educație, emoționale ale copilului, acceptarea etniei și istoricul acestuia. Și în funcție de cât de multe astfel de bariere ridică familia, reușește să adopte mai devreme sau mai târziu. Copilul vine cu tot ceea ce înseamnă el în întâmpinarea familiei, el se dăruiește total, rămâne ca și familia să vină la fel de deschisă în întâmpinarea copilului, să îl accepte total, așa cum este el. Nu întâmplător s-au născut acești copilași, trebuie doar ajutați să își cunoască părinții pentru care s-au născut”, se arată în răspunsul semnat de dr. Stekbauer Andrea Melinda, transmis Punctul.
Durata procedurii adopției
Mai întâi familia doritoare să adopte este evaluată dacă este aptă pentru acest lucru (social, psihologic, pregătirea pentru asumarea rolului de părinte). Acest lucru durează maxim 90 de zile. Urmează perioada de potrivire practică-copil familie, o perioadă de aproximativ o lună și jumătate: de fapt, această perioadă „diferă de la un copil la altul și de la o familie la alta; fiecare persoană are nevoie de un anumit timp pentru relaționarea cu un copil, de stabilire a unor conexiuni și găsirea unor puncte comune pentru compatibilitate. Din experiența noastră durata întâlnirilor familie adoptivă-copil adoptabil a fost în ultimul an de aproximativ 45 de zile calendaristice până la încredințarea acestuia și mutarea copilului la domiciliul familiei adoptive; de asemenea am avut și situații în care au fost suficiente 30 de zile pentru această etapă”.
Apoi, mai trebuie să treacă 90 de zile până la încuviințarea adopției – este ultima etapă a procedurii adopției, copilul este deja în familia adoptivă, s-a acomodat cu familia adoptivă şi este sesizată instanţa judecătorească pentru finalizarea adopţiei copilului. Este momentul când familia va solicita Stării civile noul certificat de naștere pentru copil.
Procedura adopției
Care sunt pașii pe care trebuie să îi facă familia care dorește să adopte un copil?
„Familia care intenționează să adopte trebuie să se adreseze Serviciului Adopții și Postadopții din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Mureș, str. Trebely nr.7, Corpul C etaj I, în vederea informării prealabile cu privire la adopției, moment în care familia primește și lista cu actele necesare în vederea depunerii dosarului.
După întocmirea dosarului și completarea cererii în vederea eliberării atestatului de familie aptă să adopte, familia este informată cu privire la începerea evaluării sociale și psihologică, care presupune 10 întâlniri a familiei cu specialiștii Serviciului Adopții și Postadopții, atât la sediul DGASPC Mureș, cât și la domiciliul acestora și participarea la Sesiunea de formare și asumare a rolului de părinte.
După cele 90 de zile urmează eliberarea atestatului de familie aptă să adopte și actualizarea statutului în Registrul național de adopții.
În momentul în care familia este selectată (pe baza profilului și aşteptărilor familiei) pentru potrivirea teoretică cu un copil, noi informăm familia despre nevoile copilului; Urmează analiza şi decizia familiei privind acceptarea copilului de către familie și iniţierea perioadei de potrivire practică copil-familie, perioadă în care familia potențial adoptivă întâlnește propriu-zis copilul, petrece mult timp împreună cu copilul, atât în mediul de viață al acestuia, cât și în spații neutre. Este perioada de cunoaștere și acceptare reciprocă, urmată de exprimarea în scris a familiei adoptive a dorinței de a fi încredințat copilul în vederea adopției pentru o perioadă de 90 de zile.
După soluționarea și admiterea cererii de către Tribunalul Mureș, copilul este preluat de către familia adoptivă la domiciliul dânșilor, pentru o perioadă de 90 de zile, timp în care specialiștii Serviciului Adopții monitorizează bilunar modalitatea de acomodare a copilului în noua familie. După cele 90 de zile, printr-o nouă cerere, familia solicită încuviințarea adopției copilului, după care se întocmește noul certificat de naștere al copilului.
Apoi urmează perioada postadopție, pentru o perioadă de 2 ani, iar trimestrial se monitorizează situația copilului și a familiei, după care cazul se închide”, au detaliat specialiștii de la DGASPC Mureș.
Ce ar trebui schimbat din punct de vedere legislativ
La întrebarea „Ce considerați că ar trebui schimbat din punct de vedere legislativ pentru ca procedura adopției să se simplifice, iar termenul mediu de adopție să fie redus semnificativ?”, cei de la DGASPC Mureș au răspuns:
„Având în vedere procesul dificil de identificare și găsire a rudelor până la gradul IV ale copilului, considerăm că acest fapt ar trebui schimbat pentru ca un copil să fie cât mai repede declarat adoptabil”.
Spre un final mai fericit?
Până de curând, cei care doreau să adopte un copil în Romania erau de multe ori descurajați de birocrație.
Ca un ajutor pentru cei care vor să adopte un copil, legea din 2004 privind procedura adopției a fost modificată și completată de Guvern prin Ordonanță, anul trecut.
Unul dintre cele mai importante aspecte ale acestei schimbări este că s-a redus perioada procedurii de adopție la 7 luni. Prin noua lege s-a decis și reducerea la jumătate a numărului formularelor utilizate în procedura adopției. În plus, nu mai este obligatoriu ca cei care vor să adopte să aibă recomandări de la locul de muncă.
Vestea este bună, deoarece, după cum spuneam, până recent adoptarea unui copil era adeseori o procedură foarte complicată.
Un caz concret: în urmă cu aproximativ 4 ani, un copil a fost adoptat doar spre vârsta de 2 ani, deși părinții adoptivi au vrut să-l ia acasă de când era bebeluș de câteva luni. Dar, procedurile au împiedicat luarea copilului acasă. Din păcate, copilul, cât timp a fost în sistemul de protecție a stat în cameră cu un copil cu probleme, care urla foarte mult. Din acest motiv și copilul adoptabil a fost afectat și încă multe luni după ce a fost adoptat se trezea noapte urlând, la rândul său. Acum copilul este bine. Dar, această întâmplare adevărată arată că întârzierea adopției are adeseori efecte negative și asupra copilului, care este lipsit de iubirea părintească, dar și asupra familiei adoptive, care așteaptă cu sufletul al gură, luni de zile, decizia pozitivă pentru a putea lua copilul acasă.
Titi DÃLÃLÃU