Cui îi pasă de PIB, care arată că România este înaintea Ungariei? Este doar un indicator economic nebulos și intangibil pentru omul de rând! Hai să ne uităm la salarii, că de asta le pasă oamenilor! Pentru că salariile în Ungaria sunt mai mari decât în România, nu?
Din păcate, nu mai sunt. Românii au fost în față anul trecut la salariile ajustate la preț. Cu alte cuvinte, românii pot cumpăra acum mai mult decât ungurii, după toți indicatorii, relatează portofolio.hu
În ultimii ani, economia românească a crescut mai rapid decât cea maghiară. Românii au consumat mai mult decât maghiarii. Și acum știm de ce: anul trecut, salariile erau deja mai mari în România decât în Ungaria. Potrivit datelor Eurostat tocmai publicate, 2023 a fost primul an în care salariile din vecinul nostru estic au atins paritatea puterii de cumpărare (PPS).
Polonia are de departe cele mai mari salarii din regiune și, deși salariile cresc în toate țările, România a înregistrat cea mai rapidă creștere. În ultimii zece ani, decalajul dintre salariile din România (linia portocalie) și cele din Ungaria (linia verde) s-a redus aproape constant, ajungând în cele din urmă să dispară complet.
Salariile nete la paritatea puterii de cumpărare
Compararea salariilor între țări este foarte dificilă. Prima dificultate este cauzată de monedele diferite sau, mai exact, de fluctuațiile cursurilor de schimb. A doua problemă este reprezentată de prețurile diferite. A treia problemă este cea a salariului brut-net.
Datele anuale ale Eurostat privind salariile nete la paritatea puterii de cumpărare abordează toate cele trei probleme. Așadar, în cele din urmă, nu este nevoie de o monedă, ci de o așa-numită valoare PPS pentru a ține cont de diferențele de nivel al prețurilor.
Eurostat produce estimări pentru o gamă largă de tipuri de gospodării, inclusiv gospodării cu un singur salariat, cu mai mulți salariați, fără copii și cu copii. Punctul slab al indicatorului este că nivelul prețurilor poate să nu fie o estimare perfectă. Până în prezent, această suspiciune a fost confirmată doar pentru Slovacia, dar se sugerează în mod regulat că estimarea prețurilor este una dintre verigile slabe ale procesului de agregare a salariilor. Prin urmare, este mai bine să se analizeze tendințele pe termen mai lung.
Merită, de asemenea, să se analizeze impactul succesorilor asupra salariilor, adică modul în care sistemul de sprijin din fiecare țară afectează câștigurile nete.
Dacă există doi salariați într-o gospodărie cu doi copii, situația este acum în linii mari aceeași ca și în cazul unei gospodării formate dintr-o singură persoană.
În Ungaria, este posibil ca creditul fiscal pentru copii să fi avut un efect semnificativ pentru o vreme, crescând substanțial salariile nete, ceea ce a menținut un decalaj vizibil între veniturile familiilor din România și cele din Ungaria. Deoarece alocația fiscală nu a crescut de mulți ani (10 000 HUF pentru un copil și 40 000 HUF pentru doi copii), în timp ce salariile au crescut, banii pentru copii s-au aplatizat, adică au un impact din ce în ce mai mic asupra salariilor nete.
Recuperarea salariilor din România a fost mai dinamică în cazul gospodăriilor fără copii, iar recuperarea a fost, de asemenea, ușor mai dinamică.