Efectul Schengen. Crește numărul caselor cumpărate de români în satele de graniță din Ungaria
Efectul Schengen. Crește numărul caselor cumpărate de români în satele de graniță din Ungaria

Efectul Schengen. Crește numărul caselor cumpărate de români în satele de graniță din Ungaria

O adevărată migrație ar putea începe în satele de-a lungul graniței româno-ungare, unde prețurile locuinţelor sunt încă mult mai mici decât pe cealaltă parte a graniței, ceea ce i-ar putea determina pe mulți să se mute în Ungaria, relatează Krónika Online într-un reportaj realizat la faţa locului. La 1 ianuarie, România a intrat oficial în spațiul Schengen, astfel a încetat să mai existe bariera fizică între cele două țări, respectiv controalele rutiere la frontieră.

Ziarul maghiar din Transilvania a vorbit cu Béla Tókos-Fejes, consilier local din Biharkeresztes, aşezare situată în apropierea graniței cu România. El a cumpărat aici o casă încă „în primul val”, în 2005, înainte de aderarea României la UE, şi s-a mutat din Oradea în acest orăşel din judeţul Hajdú-Bihar.

Potrivit acestuia, investitorii au fost siguri încă din vara trecută că granița se va deschide în acest an și au început să cumpere proprietăți oferite spre vânzare la Biharkeresztes, care are o populație de 4.846 de locuitori. Şi există un motiv bine întemeiat pentru a cumpăra aici o locuinţă. Marele avantaj al aşezării – în comparaţie cu aşezările din jur -, situată la numai 17,3 kilometri de Oradea, respectiv la aproximativ 20 de minute distanţă, este acela că are o infrastructură bună, există autobuze care circulă de mai multe ori pe zi între acest orăşel şi municipiul de reședință al județului Bihor.

La Biharkeresztes se găsesc mai ales așa-numitele „cuburi Kádár”, un tip de casă familială cu plan pătrat, cu o suprafață de aproximativ 100 de metri pătrați, a cărui perioadă de construcție în Ungaria s-a extins de la începutul anilor 1960 până la sfârșitul anilor 1970. În mare parte, asemenea case sunt oferite spre vânzare.

Printre casele oferite spre vânzare unele se află într-o stare avansată de degradare, care poate nici măcar să nu aibă ferestre, dar în urma valului de creșteri de prețuri care a măturat toată țara încă din vară, acestea se vând deja pentru 20–25 de milioane de forinți (48–60 de mii de euro), deși în multe cazuri mai este nevoie de o sumă tot atât de mare pentru renovare. Iar pentru o casă, care este într-o stare relativ bună şi necesită o renovare minimă, preţul cerut este de 30 de milioane de forinți (aproximativ 72 de mii de euro).

Cu toate acestea, aceste prețuri imobiliare sunt încă mult mai mici decât pe piața orădeană, unde, potrivit unei analize a portalului Imobiliare.ro privind prețurile de la începutul lunii ianuarie, prețul pe metru pătrat a ajuns la o medie de 1.635 de euro (671.895 de forinți), ceea ce înseamnă că preţul mediu al unei locuinţe de 100 de metri pătrați este de 163.500 de euro, echivalent cu 67,2 milioane de forinți.

Battonya, unde casele sunt cumpărate de români

Ziarul maghiar din Transilvania a relatat anul trecut că există un orășel ungar unde fiecare a doua casă este cumpărată de români. La Battonya sunt tot mai mulţi oameni care vorbesc limba română.

Citeste continuarea