„Una dintre noutățile PISA 2022 a fost că performanța sistemului de învățământ în limba maghiară din România a fost măsurată separat. Se pare că elevii care studiază în limba maghiară au avut rezultate mai bune la toate cele trei teste, matematică, citire și științe ale naturii, decât media națională a elevilor care învață în limba română și se pare că inegalitățile în cadrul sistemului de învățământ cu predare în limba maghiară sunt mai mici decât la nivel național,” conform sociologului Tamás Kiss, unul dintre inițiatorii ideii de a realiza un sub-eșantion reprezentativ și pentru elevii maghiari, citat de publicația transtelex.ro.
Rezultatele detaliate la PISA 2022 ale elevilor din România care învață în limba maghiară vor fi prezentate în ianuarie 2024, în cadrul unui workshop organizat de Institutul Național de Cercetare pentru Minorități, la care vor participa cercetătorii Toró și Kiss, implicați în procesul de evaluare PISA, Zsolt Molnár și secretarul de stat Zoltán Kallós, conform sursei citate.
„Suntem într-un dezavantaj structural. PISA arată că elevii maghiari stau mai bine din punct de vedere al abilităților și, în ciuda acestui lucru, au rezultate mai slabe la examenele naționale”, a explicat Tamás Kiss.
Modul în care se desfășoară aceste examene reprezintă de fapt o discriminare structurală în sine. De fapt, elevii maghiari au o medie mai proastă din cauza limbii și literaturii române.
În principiu, Legea Educației rezolvă această problemă pentru că acești elevi învață limba română conform unei programe speciale și susțin examenele conform acestei programe. Cu toate acestea, este un mare semn de întrebare dacă această soluție va fi cu adevărat corectă”, a adăugat Tamás Kiss.
„Din sondajele PISA anterioare, am observat că mai multe țări au un sub-eșantion reprezentativ de aproximativ 1.000 de persoane care studiază într-o limbă a minorităților. De aici a venit ideea ca ar trebui să realizăm un sub-eșantion reprezentativ și pentru elevii maghiari din Ardeal”, a explicat sociologul Tamás Kiss, unul dintre inițiatorii sub-eșantionului maghiar, alături de Tibor Toró.
Avocatul Poporului, Renate Weber, a făcut un apel oficial la echipa care gestionează sondajul și la Ministerul Educației să aibă un astfel de sub-eșantion. În cele din urmă, cu sprijinul secretarului de stat pentru minorități Zoltán Kallós, ministerul a dispus ca performanța sistemului de învățământ în limba maghiară din România să fie măsurată separat. Din cei peste 7.000 de elevi români testați, aproximativ 1.200 erau elevi maghiari, deci aproximativ 15% dintre elevii maghiari de vârsta corespunzătoare au fost testați, potrivit sursei citate.
Citeste continuarea pe edupedu.ro