Elevii români petrec 13 ore pe săptămână la teme, dublu față de finlandezi, dar fără beneficii
Potrivit studiului internațional PISA 2022, coordonat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și citat de wall-street.ro, România se clasează printre țările europene unde elevii investesc cel mai mult timp în realizarea temelor pentru acasă, în medie 13 ore pe săptămână.
Această cifră plasează țara noastră alături de Turcia, Bulgaria și Macedonia, toate înregistrând același număr de ore dedicate activităților extrașcolare. În contrast flagrant, elevii finlandezi alocă doar 6 ore pe săptămână pentru teme, fiind urmați de cei din Elveția, Cehia și Danemarca, cu câte 7 ore.
Pe plan continental, există țări care depășesc România în ceea ce privește timpul alocat temelor. Georgia conduce cu 17 ore săptămânale, urmată de Italia și Albania cu 16 ore, Malta cu 15 ore, iar Grecia, Moldova și Kosovo cu 14 ore.
Un al doilea grup de națiuni – Croația, Polonia, Lituania, Ucraina și Spania – înregistrează 12 ore pe săptămână. Franța, Regatul Unit, Estonia, Serbia, Letonia și Belgia se situează la 11 ore.
Țările cu programe mai echilibrate includ Ungaria, Portugalia, Olanda și Muntenegru (10 ore), precum și Irlanda, Slovenia, Suedia și Austria (9 ore). Germania, Norvegia, Islanda și Slovacia mențin media la 8 ore săptămânale.
Experții contestă eficiența programului intensiv
Datele statistice ridică întrebări serioase despre corelația dintre timpul investit și rezultatele academice. Neuropsihiatrul și specialistul în educația parentală Daniel Siegel spune că depășirea pragului de 13 ore săptămânale nu generează automat îmbunătățiri în învățare. El atrage atenția și asupra faptului că dezvoltarea autentică a copilului nu depinde exclusiv de presiunea academică intensă, ci de stabilirea unei legături emoționale sigure. Un program școlar supraîncărcat nu poate compensa lipsa suportului emoțional și a sentimentului de siguranță psihică. Perspectiva lui pune sub semnul întrebării eficiența sistemelor educaționale care prioritizează cantitatea în detrimentul calității și al bunăstării elevilor.