Eternul Eminescu, la Sângeorgiu de Mureș

Discurs din partea deputatului Dumitrița GLIGA cu ocazia dezvelirii statuii marelui poet Mihai Eminescu, la Sângeorgiu de Mureș, 15 august 2021

“Stimați invitați, onorată asistență,

Mulțumesc pentru invitație și mă bucur că am ocazia să particip la acest eveniment.

Strădaniile artistului Ilarie Opriş, ale părintelui Eugen Bărăian şi ale părintelui Gigel Roată, sprijinte de Primărie şi de Consiliul local, alături de alți oameni de suflet, au făcut posibil acest eveniment. 

Cred că nu întâmplător dezvelirea bustului lui Eminescu, operă realizată de un alt fiu al Mureşului, artistul Ion Vlasiu (mentorul maestrului Opriş, dacă nu mă înşel) are loc într-o altă zi cu o semnificaţie deosebită, ziua de 15 august, în care o celebrăm pe Sfânta Fecioară Maria.

O sărbătoare care a depăşit de mult cadrul strict ecumenic, religios, devenind, de la Junime încoace, şi una a unităţii noastre naţionale, a credinţei în apartenenţa la acelaşi neam. 

Sunt prezentă aici în calitate de deputat și din acest motiv doresc să aduc în lumină un aspect mai puțin cunoscut din viața și creația lui Mihai Eminescu.

Este important să nu uităm că marele nostru poet, din tinerețe până la sfârșitul vieții sale, a fost o prezență activă la toate frământările sociale și politice ale epocii și s-a dedicat cu toată ființa problemelor de care se lovea la acea vreme națiunea română.

A fost contemporan cu multe personalități istorice și membru al societății ”Junimea”, unde, alături de activitățile literare, se dezbăteau polemicile politice și se propagau ideiile reformatoare ale curentului illuminist.

Din 1870 până în 1883 desfășoară o activitate jurnalistică intensă la publicații prestigioase ale vremii, precum ”Curierul de Iași” ,”România liberă”și ”Timpul” – unde leagă o strânsă prietenie cu scriitorul ardelean Ioan Slavici.

Dacă citim scrierile cu temă politică, publicate de Mihai Eminescu, descoperim o gândire politică autentică, sintetizată în concepte foarte bine conturate, de un realism și clarviziune surprinzătoare, însoțite de un patriotism emoținant.

Eminescu era un susținător înverșunat al statului național, bazat pe valorile culturale autohtone și se opunea cu vehemență importurilor de idei, instituții și metode de guvernare care nu se potrivesc cu natura și tradițiile poporului român.

Ca dovadă a valorii concepțiilor politice formulate de Eminescu în urmă cu un secol și jumătate, tot ce a gândit atunci este la fel de valabil și astăzi, în secolul 21. 

Spre exemplificare, cu voia d-voastră, am pregătit câteva citate:

”Oare tinerimea care astăzi îşi uită limba şi datinele prin cafenelele Parisului şi care se va întoarce de acolo îmbuibată cu idei străine, răsărite din alte stări de lucruri, va mai fi în stare să înţeleagă pe acest popor, a cărui limbă şi istorie n’o mai ştie, ale cărui trebuinţe nu le înţelege, ale cărui simţiri o lasă rece?”

”O ţară unde toţi poruncesc şi nimeni n’ascultă, o ţară unde antiteza între partide se preface în adevărată duşmănie, unde Domnul nu are puterea să-i împace, o asemenea ţară e menită să fie prada vecinilor ei.”

„E mai bine să înaintăm încet, dar păstrând firea noastră românească, decât să mergem repede înainte, dezbrăcându-ne de dânsa prin străine legi şi străine obiceiuri”.

„Suntem zăpăciţi, nu mai ştim ce voim, ce să facem, ce să primim, ce să respingem, în cine să ne  încredem; nu ne mai înţelegem şi nu ne mai auzim unii pe alţii: ne trebuie o idee care să limpezească toate capetele şi să ne împreune pe toţi la lucru”.

Vă las pe dumneavoastră să trageți concluziile și să nu uităm niciodată că această țară există pentru că la un moment dat pe aceste pământuri au trăit patrioți adevărați care și-au dăruit viața urmașilor și au visat că într-o zi o să existe un viitor așa cum îl trăim noi acum.

Așadar, atunci când privim statuia lui Eminescu de la Sângeorgiu de Mureș este bine să știm că luceafărul limbii române a fost înainte de toate un luptător și un patriot în cel mai nobil sens al cuvântului.” 

deputat Dumitrița Gliga