- Ungaria se remarcă prin stabilitate macroeconomică și o piață a muncii eficientă, în timp ce România excelează în inițiativă antreprenorială, tranziție verde și potențial demografic. Fiecare țară oferă propriul model de dezvoltare.
România și Ungaria, două economii emergente din Europa Centrală și de Est, au înregistrat performanțe economice mixte în ultimul an, fiecare având domenii de excelență, dar și puncte slabe.
Dacă analizăm indicatorii economici recenți ai Eurostat publicate în luna aprilie, Ungaria se distinge printr-un control mai eficient al inflației și un echilibru bugetar mai stabil, în timp ce România punctează la capitolele sustenabilitate și inițiativă antreprenorială.
În privința inflației, Ungaria a reușit să o mențină la 4,8% în martie 2025, ușor sub nivelul României (5,1%). De asemenea, Ungaria a avut un deficit bugetar mult mai mic (3%) în trimestrul III 2024, comparativ cu România (7,1%).
Performanțele maghiare se extind și asupra pieței muncii, unde rata șomajului este de doar 4,3%, față de 5,6% în România, iar participarea populației active este semnificativ mai mare (81% vs. 69,4%).
În domeniul comerțului, Ungaria a înregistrat scăderi mai mici la comerțul cu amănuntul și o evoluție mai favorabilă a exporturilor și importurilor. Producția industrială și serviciile, deși afectate, au avut scăderi mai mici decât în România.
La nivel ecologic, economia ungară este mai puțin poluantă și consumă mai multă energie, ceea ce poate indica un grad mai ridicat de activitate economică.
România stă bine la producția de energie verde și turism
În schimb, România își arată forța în alte sectoare. Creșterea numărului de firme noi (51,9%) reflectă un mediu favorabil inițiativei private, în contrast cu Ungaria (2,8%). De asemenea, România înregistrează o scădere a numărului de falimente și o mai bună acoperire a locurilor de muncă vacante, indicând o eficiență mai mare în plasarea forței de muncă.
Pe plan ecologic, România se detașează prin ponderea semnificativ mai mare a energiei produse din surse regenerabile (37,5% față de 17,1%). Datoria publică este de asemenea mai mică, de 53,1% din PIB, față de 76% în Ungaria, oferind un spațiu fiscal mai larg pentru investiții.
România excelează și în dinamica demografică, cu o pondere mai mare a tinerilor între 15 și 29 de ani (19,9% față de 10,4%), ceea ce poate însemna un avantaj competitiv pe termen lung. Creșterea numărului de nopți de cazare (10,3%) reflectă și o revenire mai accentuată în sectorul turismului.
Analiza comparativă România versus Ungaria
Inflația
- Câștigătoare: Ungaria
Ungaria a înregistrat o creștere a inflației de 4,8% în luna martie 2025 raportat la luna martie din 2024. În România, inflația a fost de 5,1%.
Produsul Intern Brut (creștere)
- Egalitate
Țara noastră a avut o creștere a PIB-ului propriu de 0,6%%. În Ungaria, creșterea PIB-ului a fost tot de 0,6% în trimestrul al patrulea din 2024.
Deficitul trimestrial
- Câștigătoare: Ungaria
Deficitul din trimestrul III din 2024 a fost de 7,1% în România. În Ungaria, deficitul trimestrial a fost de 3%.
Emisiile de gaze ale economiei
- Câștigătoare: Ungaria
Economica Ungariei a fost mai puțin poluantă decât cea a României în trimestrul al treilea din 2024.
Rata de angajare pe piața muncii
- Câștigătoare: Ungaria
Țara noastră a avut o rata de angajare a șomerilor în trimestrul al patrulea din 2024 de 11,3% față de începutul anului. Ungaria a înregistrat doar o rată de angajare a celor fără loc de muncă de 18,5%.
Rata șomajului
- Câștigătoare: Ungaria
România are o rată a șomajului cu 5,6% în luna februarie din 2025 în rândul populației între 15 și 74 de ani. Rata din Ungaria este de doar 4,3%.
Rate persoanelor active pe piața muncii
- Câștigătoare: Ungaria
România are doar un procent de 69,4 puncte procentuale din populația între 20 și 64 de ani activă pe piața muncii. În schimb, în Ungaria rata urcă până la 81%.
Prețul caselor (creștere raportată la 2015)
- Câștigătoare: România
Ungaria a înregistrat o creștere a prețului locuințelor (raportat la 2015) mai mare față de cea din România. În România, în trimestrul al patrulea din 2024, prețul caselor era mai mare cu 158,4% față de 2015. În Italia, creșterea era de 313,2%.
Comerțul cu amănuntul
- Câștigătoare: Ungaria
România a înregistrat, în luna februarie 2025, o scădere a comerțului cu amănuntul de 0,9% față de ianuarie 2025. Ungaria a înregistrat însă o scădere de 0,6%.
Datoria publică
- Câștigătoare: România
Datoria publică a Ungariei este de 76% din PIB în trimestrul al treilea din 2024. În schimb, România are o datorie de 53,1% din PIB.
Numărul zborurilor
- Câștigătoare: Ungaria
Ungaria a înregistrat, în luna martie 2025, o creștere numărului zborurilor comerciale cu 14,1% față de luna martie din 2019. România a înregistrat o creștere cu 8,8%.
Producția de energie regenerabilă
- Câștigătoare: România
România a avut, în ianuarie 2025, 37,5% din energia produsă din surse verzi. În Ungaria procentul a fost de 17,1% puncte procentuale.
Consumul de energie
- Câștigătoare: Ungaria
La capitolul consum de energie este mai dificil de analizat câștigătorul pentru că un consum energetic mai mare înseamnă, de obicei, o producție energetică mai mare, nu neapărat o risipă.
Astfel, România a înregistrat o scădere a consumului de energie cu 9,1% în decembrie 2024 față de perioada 2016-2019. Ungaria a înregistrat o creștere a consumului de energie cu 14,8%. Diferența de consum am pus-o pe baza scăderii producției industriale din România.
Producția industrială
- Câștigătoare: Ungaria
Ungaria a înregistrat o scădere de 1,3%. România a înregistrat tot scădere a producției industriale de 2,1% în luna februarie 2025 raportat la luna ianuarie din 2025. Media UE a fost de plus 1%.
Importuri
- Câștigătoare: Ungaria
România a important mai multe bunuri cu (2,4%) în luna ianuarie 2025. Ungaria, în schimb, a înregistrat o scădere a importurilor (0,9%) în luna ianuarie 2025 raportată la luna decembrie din 2024.
Exporturi
- Câștigătoare: Ungaria
Ungaria a exportat ai mult în ianuarie 2025, ca și creștere procentuală față de decembrie 2024 cu 0,5%. România a avut un plus de doar 0,1%.
Startul unor noi afaceri
- Câștigătoare: România
România a avut, în trimestrul al patrulea din 2024, o creștere a numărului firmelor înregistrate cu 51,9% față de trimestrul al patrulea din 2023. În schimb, Ungaria a avut o creștere de doar 2,8%.
Faliment/insolvențe
- Câștigătoare: România
Ungaria a înregistrat, în ultimul trimestru din 2024 față de ultimul trimestru din 2024, o creștere a falimentelor cu 7,7%. România a înregistrat chiar o scădere de 12,1%.
Calitatea aerului
- Câștigătoare: Ungaria
Italia a avut un aer mai curat în februarie. Calitatea aerului din România este de două ori mai proastă decât media UE.
Locuri de muncă neocupate/necesarul de forță de muncă
- Câștigătoare: România
Doar 0,7% din locurile de muncă oferite de angajatori nu își găsesc solicitanți în România. Procentul în Ungaria este mai mare, de 2%.
Rata tinerilor între 15 și 29 de ani
- Câștigătoare: România
România are o rata a populației (19,9%) cu vârsta între 15 și 29 de ani mai mare decât cea dinUngaria (10,4%).
Nopțile de cazare
- Câștigătoare: România
Ungaria a înregistrat o creștere a nopților de cazare de 7,31 în luna ianuarie 2025 raportată cu luna ianuarie din 2019. România a avut o creștere de 10,3%.
Producția serviciilor
- Câștigătoare: Ungaria
Ungaria a înregistrat, în luna ianuarie 2025, o scădere de 1,9% față de luna decembrie 2024. România a avut o creștere de 1,5%.
Producția construcțiilor
- Câștigătoare: România
România a înregistrat, în luna ianuarie 2025, o scădere de 0,5% față de luna decembrie 2024. Ungaria a suferit chiar o creștere de 1,6%
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.