Explicațiile

Sunt câțiva factori care fac din Tîrgu-Mureș un oraș extrem de ciudat, care-și alege pentru a patra oară același primar, în ciuda curentului și în ciuda faptului că-n conștiința publică Dorin Florea și-a pierdut de ceva vreme aura de doctor stimat pus pe treabă administrativă. Ba din contră, se cam știe că păgubește anual bugetul local direcționând fonduri spre clientela subordonată nicidecum politic, ci din rațiuni strict de afaceri. Și cu toate acestea, ce-i drept încă păstrându-și doza de carismă, Dorin Florea este reales primar, pentru al patrulea mandat. Dar să revenim la motive.

1. Târgumureșenii au dovedi într-un procent îngrijorător de mare că sunt imbecili. Deși s-a dovedit că Primăria are reale probleme în a justifica cheltuirea unor milioane de euro, o bordură, un părculeț și un spate de bloc asfaltat pot duce oricând la întărirea argumentației „e hoț, dar măcar a făcut ceva pentru oraș”. Pentru cei care flutură argumentul, nu mă mai obosesc să explic, logica nefiind al lor punct forte.

2. Niciun partid nu i-a făcut opoziție reală primarului. Nici măcar UDMR, care a apelat la senatorul Frunda pentru a câștiga alegerile. O opoziție nu se face într-o lună de campanie și 2-3 luni de precampanie, ci se face începând de astăzi, până la următoarele alegeri. Un exemplu relativ stângaci, e campania lui Ciprian Dobre care a început acum vreo doi ani. Cam așa se face, după acel principiu, dar mult mai bine. Oricum, la el ceva rezultate tot a dat. Mult mai mult decât la Frunda, Brișcaru și restul.

3. Târgumureșenii au încă în sânge o boală suplimentară, care aici se manifestă într-un mod mai pregnant ca oriunde altundeva. Frica românilor de unguri și viceversa. O frică explicabilă, care ascunde în spate cam o sută și ceva de ani de reciproce și perpetue conflicte, împăunate cu atrocități. O frică explicabilă așadar, dar lipsită de logică în noul context care deschide o poartă largă spre civilizare, dacă nu normalizare a relațiilor dintre cele două comunități. Una care ar permite românilor să voteze o apărătoare a minorităților, cum este de pildă Smaranda Enache. Lucru care încă nu se întâmplă.

Și poate că ar mai fi, dar cele trei au fost suficiente ca Dorin Florea să câștige al patrulea mandat, făcându-l o rara avis și-n interiorul propriului partid. Cine știe, poate e rampa de lansare spre un post cu mai mare putere în PD-L, iar de aici beneficii pentru oraș. Ceea ce e greu de crezut, în condițiile în care barca în care se află e în plină derivă.

Cătălin Hegheș