Fast și frenezie la Gimnaziul „Alexandru Ceușianu”

Cea de-a  18-a ediție a „Zilei freneticilor” a fost sărbătorită cu fast și frenezie vineri, 12 mai, la Reghin. Manifestarea a fost organizată de dascălii care coordonează cele 3 clasele de freinet  din cadrul Gimnaziului „Alexandru Ceușianu”, respectiv Smaranda Pușcaș, Aurora Dumitru și Cristina Moldovan.

Programul  zilei a inclus, după festivitatea de deschidere, și intonarea imnului freneticilor sau activități care promovează munca  echipă.  Cei 70 de copii au  realizat proiecte  având ca temă  „Primăvara”.

Freneticii au avut parte și de bunătăți culinare

În buna desfășurare a activităților  au fost implicați și părinții elevilor, astfel încât  freneticii  au avut parte și de bunătăți culinare pregătite de mamele voluntare și expuse într-un apetisant bufet suedez.  Copiii și-au prezentat proiectele, au câtat și au recitat poezii în limba franceză, limbă  studiată de ei sub îndrumarea  prof. Baciu Elena.

Cei mai mici elevi recitatori  au participat la faza zonală a concursului de recitări la clasa I.

Dans și karaoke 

Sărbătoarea a fost completată de spectacolul  de dans și karaoke pregatit de elevi la alegerea lor apoi s-a trecut la acordarea diplomelor aniversare.

„Azi ne sărbătorim majoratul”, a declarat  Smaranda Pușcaș.  „Au fost 18 ani în care noi, echipa freinet am întinerit. Elevii noștri au venit în fiecare an cu altceva.  Au cercetat,  au descoperit,  au inovat.  Au învățat să fie iubitori, toleranți, curajoși și stăpâni pe situație. Iubim să fim alături de ei.  Sperăm că ei vor fi cei care vor aduce adevărata schimbare.  Atunci vom simți că munca noastră nu a fost in zadar…”.

Pedagogia Freinet…

… este o şcoală modernă care pregăteşte copii de azi să trăiască în lumea de mâine şi e fondată pe valori universale: responsabilitate,  autonomie,  cooperare,  întrajutorare.  Este centrată pe copil luând în considerare cele trei componente ale personalităţii sale: unicitate, diversitate, globalitate.

De aici decurg  și cele patru principii ale alternativei pedagogice Freinet:

1.Pedagogie centrată pe copil –   educatorul urmează să se adapteze la trebuinţele copilului, să ia în considerare interesele şi înclinaţiile sale. Învăţătorul ajută şi nu controlează, ameninţă,  atenţionează sau pedepseşte.

2. Pedagogia muncii motivate  – educaţia trebuie să-şi găsească motorul esenţial în muncă creatoare, liber aleasă şi asumată, în cucerirea autonomiei fiecare trebuie să înveţe să-şi fixeze singur obiectivele, în loc să aştepte să-i fie mereu impuse din exterior.  3. Pedagogie personalizată. Munca individualizată este una din tehnicile de învăţare ale pedagogiei Freinet care vizează plasarea copilului în centrul sistemului educativ, ţinând seama de achiziţiile sale, de ritmurile şi de capacitatea sa de a deveni actor al propriei învăţări-copilul nu va fi supus modelelor prestabilite, ci acceptat ca atare, cu personalitatea lui.

4. Pedagogie a comunicării şi a cooperării-libera exprimare nu este invenţia unui elev deosebit de creativ, ea este manifestarea însăşi a Vieţii.  Libera exprimare pedagogică trebuie să permită fiecăruia să-şi redea sentimentele, emoţiile, impresiile, cugetările, îndoielile. În accepţiunea lui Freinet, tehnicile educative sunt un ansamblu de instrumente materiale şi procedee didactice care pot ajuta copilul în procesul de formare.

Ele, nu provin din cercetări teoretice, ci din experimentarea directă  a celor care lucrează în cadrul şcolii, permit modificarea şi îmbogăţirea lor.

Introducerea mai multor tehnici didactice contribuie la optimizarea relaţiei învăţător-elev. Aceste tehnici sunt: textul liber care promovează ideea de a acorda elevului o nelimitată libertate de exprimare și manifestare,  jurnalul şcolar – este un mijloc de exprimare, care respectă libertatea de opinie pentru că publică ceea ce gândesc copii, corespondenţa şcolară – permite deschiderea şcolii spre viaţă, lărgirea câmpului de relaţii afective, permite copilului să se construiască, ancheta documentară – este o tehnică complexă de învăţare care presupune  precizarea temei şi a modului de abordare, partea de cercetare, prelucrarea informaţiei, bilanţul fiecărei etape, realizarea formei finale, exprimarea plastică și exprimare corporală.

Imola Grama