Fibula de la Suseni, o piesă unică în lume atât prin frumuseţe, cât şi prin modul de păstrare, s-a reîntors la Muzeul Judeţean Mureş, după ce a făcut parte din expoziţia „Comorile României în China” care a fost organizată în a doua jumătate a anului trecut, la Beijing, sub patronajul Muzeului Naţional de Istorie a României.
„Fibula de la Suseni şi celelalte piese care au făcut parte din expoziţia ‘Comorile României în China’ au revenit acasă. Am avut şansa şi privilegiul de a fi în delegaţia României în China pentru a însoţi aceste piese şi am ţinut şi o prezentare despre cultura materială în Transilvania Medievală şi renascentistă. În expoziţie au fost numeroase piese inedite – pe care fiecare trebuie să le vadă la un loc cel puţin o dată în viaţă – adunate din 40 de instituţii muzeale din România. Desigur, Fibula de la Suseni este o piesă inedită, rară, unicat, a revenit în decembrie 2016 în ţară şi am adus-o acasă, la Târgu Mureş, împreună cu alte piese de patrimoniu. De la muzeul nostru au plecat în China patru piese: Fibula de la Suseni, un sigiliu medieval de secol XIV, descoperit în Cetatea Târgu Mureş în 2010, un dulap renascentist din 1622, confecţionat în stilul Renaşterii Transilvane, o piesă unicat în România, şi un vas din bronz cu trei picioare, din secolul XVI, care decora bucătăriile bogate”, a declarat pentru AGERPRES, Soos Zoltan, directorul Muzeului Judeţean Mureş.
Potrivit acestuia, instituţia a împrumutat Muzeului Naţional de Istorie a României 18 piese, dintre care patru au plecat în China, iar restul au făcut parte din expoziţia „Civilizaţii suprapuse”.
„Nu toate piesele au plecat în China. Spaţiul a fost limitat, iar asigurarea costa o avere, atunci piesele rămase acasă au constituit a doua expoziţie pe care, în 2018, dorim să o aducem la Târgu Mureş, fiind piese reprezentative din Preistoria până în secolul al XIX-lea”, a arătat Soos.
Muzeul Judeţean Mureş deţine, din anul 1924, o comoară unică în lume, Fibula de la Suseni, atât prin frumuseţe, cât şi prin modul de păstrare, şi oricâte cercetări s-au făcut pe marginea acestui misterios accesoriu vestimentar, nu a mai fost găsită nicăieri o piesă identică.
Fibula de la Suseni, o fibulă de tip „passementerie”, adică cu spirale, cu scut şi cu pandantive, a fost descoperită din întâmplare în 1924 pe prima terasă a Mureşului, pe partea dreaptă a râului, în apropierea comunei Suseni, la Fabrica de Cărămizi, într-un vas ceramic alături de alte obiecte din bronz, în majoritate fragmente. Frapant la această remarcabilă descoperire a fost faptul că, deşi celelalte obiecte de bronz din vas erau afectate de trecerea timpului, Fibula de la Suseni era întreagă şi într-o stare foarte bună.
Întrucât nicăieri în lume nu a mai fost descoperită o astfel de piesă, oamenii de ştiinţă au numit Fibula de la Suseni fibulă de tip passementerie varianta Suseni, neputând-o clasifica în niciunul dintre cele trei tipuri de passementerie existente până în acel moment.
Fibula a fost descoperită din întâmplare, nu a fost descoperită de arheologi, iar din acest motiv nu există foarte mult detalii despre condiţiile şi caracterul descoperirii.
„Un mic detaliu pe care îl putem remarca este că a fost descoperită într-un vas de lut, adică piesele din bronz au fost depuse într-un vas de lut. Din păcate piesele vasului s-au pierdut şi, din această cauză, încadrarea culturală a depozitului nu mai poate fi precizată. Descoperirea se numeşte ‘tezaur de bronzuri’ pentru că acesta conţinea foarte multe piese de bronz, în jur de 100 de piese, printre care toporaşe de bronz, fragmente de săbii sau de lame de săbii, brăţări de bronz, fragmente de fibule, dar foarte multe piese erau fragmentare. Cea mai importantă piesă, care era întreagă, este Fibula de la Suseni, care se poate încadra în tipul fibulă de passementerie. Este un exemplar unicat, mai avem alte piese asemănătoare, dar o piesă identică cu Fibula de la Suseni nu mai există în lume. Avem piese asemănătoare şi din Transilvania, nu atât de frumoase, unele întregi, altele fragmentare, mai avem fibule de tip passementerie şi în Ungaria, Cehia, Slovacia, dar o astfel de piesă frumos lucrată, întreagă şi chiar cu o condiţie de păstrare foarte bună nu mai există (…) Unicitatea ei e dată de formă, Fibula de la Suseni este una de tip passementerie varianta Suseni, în condiţiile în care în lume tipurile de passementerie sunt numerotate cu A, B şi C”, a declarat cercetătorul Rezi Botond, din cadrul Muzeului Judeţean Mureş.
Fibula se află în colecţia Muzeului Judeţean Mureş, este cea mai importantă piesă, are 22-23 centimetri lungime şi are o greutate de peste 300 de grame. Piesa este atribuită Epocii Bronzului sau sfârşitului Epocii Bronzului sau, în termeni ştiinţifici, este atribuită Hallstatt-ului timpuriu sau Hallstatt-ul A, adică prima Epocă a Fierului.
AGERPRES