România și Comisia Europeană au convenit din 2023 că trebuie modificată impozitarea microîntreprinderilor, modul de aplicare a cotelor de TVA și a cotei unice, așa cum reiese din informațiile obținute de Clever News Center de la oficiali europeni de la Bruxelles, dar și de la membri ai guvernului.
Ce se negociază
Conform surselor Clever News Center, Comisia Europeană a propus guvernului român trei schimbări importante ale Codului Fiscal.
Scăderea pragului cifrei de afaceri pentru microîntreprinderi
Micșorarea pragului cifrei de afaceri pentru firmele care, fiscal, sunt considerate microîntreprinderi. Aceste firme plătesc acum 3% din cifra de afaceri dacă aceasta este sub 500.000 de euro. Specialiștii Comisiei Europene au propus ca pragul să coboare până la 50.000. Primul răspuns al României a fost propunerea unui prag de 100.000 de euro.
În timpul negocierilor a apărut o nouă variantă: păstrarea pragului cifrei de afaceri la 500.000 de euro și creșterea pragului de impozitare de la 3% cât este acum până la 5-6%.
Comisia Europeană a propus guvernului să aleagă între scăderea pragului cifrei de afaceri pentru microîntreprinderi până la maximum 100.000 de euro, pe care se impozitează acum maximum 3%, sau să se mențină pragul cifrei de afaceri la 500.000 de euro, dar să se ridice peste 3% procentul la care se face impozitarea. Informația ne-a fost confirmată din mai multe surse, inclusiv de un ministru din Executivul României.
Noua variantă, creșterea pragului de impozitare
Partea română a contracarat prin faptul că România a rearanjat impozitarea societăților micro anul trecut, când pragul cifrei de afaceri a fost scăzut pentru 2024 de la un milion de euro la 500.000 de euro. „Noi deja ne-am respectat ceea ce ne-am asumat prin PNRR (n.r.- Planul Național de Redresare și Reziliență). Am schimbat regimul de impozitare. Nu vrem să mai facem altă schimbare”, ne-a declarat Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Prin Legea 296/2023, au fost introduse modificări semnificative în Codul fiscal, inclusiv în ceea ce privește regimul de impozitare al microîntreprinderilor. Dacă în anul 2023 a fost aplicată o singură cotă de impozitare, respectiv 1%, începând cu anul 2024 sunt aplicabile două cote de impozit: 1% și 3%.
„Plafonul este de 500.000 de euro, iar jalonul este îndeplinit și la ora actuală se discută doar în jurul pragului la care ar trebui să ajungă impozitul”, ne-a explicat Adrian Câciu. Acesta a mai adăugat că „nu se dorește modificarea pragului, Comisia este cea care dorește să modifice acest prag, plafonul fiind de 500.000 de euro și pe acest plafon se duce lupta”, a mai adăugat ministrul.
Și Rareș Bogdan, europarlamentar, ne-a răspuns că în coaliția de guvernare s-au stabilit taxele pentru acest an în decembrie 2023 și de atunci nu s-au mai purtat discuții în coaliție pentru a schimba modul de impozitare a microîntreprinderilor.
Radu Burnete, Director Executiv la Confederația Concordia, spune că „Nu mă pot pronunța asupra acestui lucru, dar din ceea ce am înțeles, se cere coborârea pragului la 50.000 datorită negocierilor care au avut loc în PNRR și a promisiunilor României.” Pe de altă parte, Radu Burnete susține că un prag ideal ar fi cel de 60.000 de euro.
Aplicarea cotei unice la TVA
Tangențial, reprezentanții Comisiei Europene au cerut guvernului României să vină cu un sistem unitar de aplicare a taxei pe valoare adăugată. Experții europeni consideră că Ministerul Finanțelor a aprobat în ultimul timp mult prea multe scăderi ale TVA-ului la anumite produse, așa încât prognozele fiscale nu mai pot fi respectate.
Nu s-au ajuns la discuții legate de micșorarea, menținerea sau creșterea TVA-ului.
Acum, în România se aplică trei cote de TVA, încadrarea într-unul dintre standardele de taxare fiind clasificată în funcție de codurile CAEN (domeniile de activitate). De exemplu, produselor alimentare, inclusiv băuturilor, li se aplică o cotă TVA de 9%, în timp ce băuturile alcoolice suportă o cotă TVA de 19%.
Impozitarea firmelor
În legătură cu acest subiect, reprezentanții Comisiei Europene au cerut din partea guvernului analize și simulări concrete dacă s-ar schimba actualul sistem. „Ce s-a convenit între cele două părți este că este nevoie de o schimbare”, ni s-a precizat de o sursă care participă la schimburile de documente dintre Guvernul României și Comisia Europeană.
Încă din 2014, cota unică de impozitare a mediului de afaceri a fost propusă să fie înlocuită. Unul dintre partidele coaliției de guvernare, PSD, consideră că România nici nu are o cotă unică de impozitare pentru că acest sistem are prea multe excepții.
În schimb, PNL și-a asumat să iasă de la guvernare dacă nu se va menține cota unică.
„Mai aud colegii din coaliție, domnule, noi rămânem cu taxa unică. Care e taxa unică, că nu o înțeleg? Nu există impozitare progresivă la companii. Impozitarea companiilor e impozitarea companiilor. Cum de altfel și impozitul unic, acea cotă unică de impozitare, nu poate să fie 0,5, 9, 16, 19. Unde mai e…”, a mai declarat Marcel Ciolacu la Insider Politic de la Prima News din 27 aprilie.
Sistemul cu impozitare unică ar putea fi înlocuit cu cote progresive de impozitare a venitului. În ceea ce privește impozitul pe profit, acesta ar putea fi eliminat, urmând să fie impozitată cifra de afaceri; acestea sunt variantele de lucru de la începutul anului.
Citeste continuarea pe Termene.ro