Cu destul de puține excepții (câțiva proprietari particulari din zona centrală a orașului), situația patrimoniului arhitectural din Reghin a rămas ,,neschimbată”, multe clădiri fiind gata să le cadă în cap trecătorilor, cu tot cu istoria care le definește, proprietarii lăsându-le pradă timpului, neimplicării și nepăsării.
În acest context, o veste bună este că s-a vândut clădirea în care a funcționat Poliția Reghin și au început lucrările de reabilitare, conform autorizației de construire cu titlul „Construire, extindere, reamenajare și reabilitare clădire de locuit cu spații comerciale la parter”…
Investiție foarte mare
„Proiectul este unul din cele mai bune realizate în ultimii 25 de ani pe o clădire din ansamblul protejat din zona centrală a orașului”, a afirmat Klaus Birtler, arhitect la Primăria Municipiului Reghin.
Clădirea necesită o investiție foarte mare, proprietarul estimează suma necesară undeva între 50.000 – 100.000 lei.
„Lucrările exterioare necesită foarte multe avize, fiind o clădire istorică. Dar tocmai asta m-a atras atunci când am hotărât să cumpăr această clădire. La parter vor fi spații comerciale, la etaj o cafenea, un salon de biliard, o sală cu jocuri electronice și o frizerie. În partea din spate a curții interioare doresc să amenajez o grădină de vară, unde reghinenii și nu numai se vor putea bucura de seri muzicale sau vor putea să savureze o limonadă la umbra unui copac, să uite de cotidian, unde se va putea organiza o zi a copilului sau chiar o proiecție de film, concert sau spectacol”, a declarat Matei Petru, proprietarul clădirii.
Reguli importante
Conform unui manual de arhitectură realizat printr-un parteneriat româno-german încheiat între Primăria Timișoara și Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică, „Pentru repararea faţadelor istorice, foarte importantă este compatibilitatea materialelor noi folosite cu cele existente. Trebuie utilizate materiale specifice locului, cum ar fi cărămida, tencuielile cu mortar de var, lemnul, sticla şi piatra naturală. Betonul, materialele artificiale, metalul, terasitul, piatra artificială, sunt interzise, fiind nespecifice şi neadecvate faţadelor istorice. Tencuielile din ciment şi cele „stropite cu mătura” sunt absolut interzise”.
Iar pentru că la clădirile istorice detaliile fac diferenţa, manualul conţine inclusiv informaţii despre reabilitarea coşurilor de fum şi a jgheaburilor de scurgere a apei pluviale: „Coşurile de fum sunt elemente importante ale imaginii de ansamblu a acoperişurilor. Cele existente trebuie reparate, acoperirea lor trebuie refăcută după modelele originale. Coşurile de fum distruse trebuie reconstruite în mod tradiţional”.
„Rețetele” sus amintite funcționează în marea majoritate a cazurilor, dar există și excepții. „De exemplu, betonul sau cimentul se folosește la reparații, ca injecții, dar nu ca și tencuială. Multe tencuieli au fost deja realizate cu anumită componență de ciment, ceea ce a rezultat câteodată o tencuială atât de puternică încât la eliminare riscă să se rupă cărămida… și atunci se ia o decizie”, spune Klaus Birtler.
Scurt istoric
Clădirea a fost construită undeva între anii 1871-1875. În această formulă, cu mansardare, două balcoane, sistem oriental e de prin anul 1920. La parter întotdeauna au fost magazine, spații comerciale, prin anul 1940 era sediul surorilor de caritate. În anul 1947 clădirea a fost preluată de către securitate, iar din anul 1948 a fost dată în folosință fostei Miliții, devenită apoi Poliție. Clădirea a fost revendicată și retrocedată urmașilor ultimilor proprietari, un farmacist celebru din zonă, sediul Poliției fiind mutat în anul 2012.
Imola GRAMA
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.