Fraudele fiscale: cum se sustrag fonduri publice și ce soluții propun specialiștii 

Asociația „Avertizorilor în interes public” a transmis recent o scrisoare deschisă Guvernului României, prin care semnalează multiple metode de eludare a obligațiilor fiscale la nivel local și propune măsuri concrete pentru combaterea acestui fenomen care afectează direct bugetele comunităților locale, inclusiv cele din județul Mureș.

Situația din județul Mureș

Recent, în luna aprilie a acestui an, polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Mureș au investigat mai multe cazuri de evaziune fiscală, inclusiv un dosar cu prejudiciu de peste 335.000 de lei. În acest dosar, o firmă privată este suspectată că nu a înregistrat operațiuni comerciale şi venituri realizate în contabilitatea proprie, iar astfel prin neplata taxelor aferente sumele cu care Statul a fost păgubit se ridică iară la câte sute de mii de lei. Asta ne arată că problemele de evaziune fiscală nu sunt teoretice, ci sunt realități cât se poate de concrete și de prezente și la noi. 

Metodele de fraudă semnalate

Potrivit scrisorii transmise de Asociația Avertizorilor în interes public, principalele metode de sustragere de fonduri publice la nivel local includ fraudele cu documente false, manipularea sistemelor informatice, complicitatea internă cu unii angajați ai ANAF sau ai diferitelor direcții fiscale din primării. 

Aceste practici au adesea un impact semnificativ asupra capacității administrațiilor locale de a finanța serviciile publice. Soluții propuse de Asociația Avertizorilor în interes public includ interconectarea bazelor de date ANAF cu alte baze de date publice (OCPI și Curtea de Conturi) pentru o imagine reală asupra proprietăților deținute, auditarea sistemelor informatice pentru managementul impozitelor și taxelor locale sau eliminarea secretului fiscal în cazul datornicilor la stat. 

Protecția avertizorilor

Pe de altă parte, același ONG spune că absolut toți avertizorii ajung să fie hârțuiți atunci când semnalează o problemă: „Grupul avertizorilor a devenit cea mai vulnerabilă și defavorizată categorie de persoane din România deoarece în proporție de 100%, avertizorii sunt hărțuiți imediat după avertizările în interes public cu scopul de a fi eliminați din entitățile unde lucrează, fie pentru favorizarea făptuitorilor, fie pentru răzbunare pentru ajutor dat justiției”, precizează organismul.

Rămâne de văzut dacă autoritățile vor răspunde acestor semnale și propuneri, dacă vor implementa măsurile necesare pentru combaterea fraudelor fiscale care afectează direct comunitățile locale din întreaga țară, inclusiv din județul Mureș.