Guvernul a aprobat un memorandum referitor la relocarea unor unităţi de detenţie în afara zonelor urbane, a informat, vineri, Ministerul Justiţiei, menţionând că ar fi necesară o altă amplasare a penitenciarelor Oradea, Satu Mare, Târgu Mureş, Iaşi, Ploieşti, Timişoara şi secţia exterioară Cluj din cadrul Penitenciarului Gherla.
Potrivit unui comunicat al ministerului transmis AGERPRES, în şedinţa Guvernului de vineri a fost aprobat Memorandumul „Relocarea în afara zonelor urbane a unor penitenciare”, care se referă la problemele ridicate de prezenţa unor unităţi de detenţie în zona centrală a unor oraşe importante din România şi la opţiunile pentru relocarea lor.
În ultimii ani, s-au depus eforturi pentru modernizarea şi extinderea infrastructurii sistemului penitenciar şi s-a reuşit o diminuare a deficitului de locuri de cazare, dar problema supraaglomerării locurilor de cazare subzistă, aminteşte Ministerul Justiţiei în document.
În acest context, eforturile depuse în vederea modernizării şi reabilitării penitenciarelor sunt supuse unor limitări atunci când acestea sunt amplasate în zone urbane, care prezintă provocări şi riscuri de securitate, se explică în memorandum.
„Am adus această problemă în atenţia Guvernului pentru că este vorba despre un proiect major, prea amplu pentru a fi soluţionat exclusiv de Ministerul Justiţiei. Memorandumul este rezultatul unor analize care se fac de mai mult timp la nivelul sistemului. Relocarea în afara oraşelor prezintă numeroase avantaje, printre care se numără creşterea siguranţei publice, îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie şi chiar eficientizarea demersurilor de reabilitare şi reintegrarea socială a persoanelor private de libertate. Pe de altă parte, pentru unităţile administrativ teritoriale, un astfel de demers poate contribui la îndeplinirea obiectivelor administraţiilor publice locale de promovare a turismului, dezvoltare a mediului de afaceri şi revitalizare a centrelor oraşelor”, a declarat ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, citată în comunicat.
Ea a adăugat că între anii 2021 şi 2023 au intrat în uz peste 2.000 de noi locuri în penitenciarele existente.
„Sistemul penitenciar se modernizează, se dezvoltă pe principii sănătoase. Am început deja construcţia unui penitenciar nou la Unguriu, în Buzău, şi vom începe în viitorul apropiat un altul la Berceni, în Prahova. De asemenea, în anii 2021 – 2023 au intrat în uz peste 2.000 de noi locuri în penitenciarele existente. Guvernul a aprobat acum această nouă direcţie de dezvoltare strategică. Vom lucra în acest sens în perioada următoare şi vom avea inclusiv discuţii cu administraţiile locale”, a explicat ministrul.
Amplasarea închisorilor în mijlocul zonelor urbane generează o serie de probleme şi riscuri, atât pentru comunitatea locală cât şi pentru poliţia penitenciară, se evidenţiază în memorandum.
Astfel, există dificultăţi în asigurarea condiţiilor de detenţie corespunzătoare: dimensiunile reduse ale spaţiilor de deţinere în mediul urban pot reprezenta un obstacol major în îndeplinirea standardelor legale pentru condiţiile din închisori, precum şi riscul de evadare, zona urbană aglomerată şi densitatea populaţiei creând un mediu favorabil pentru tentativele de evadare. „Infrastructura complexă a oraşelor poate contribui la crearea unor premise favorabile sustragerii de la regimul de detenţie”, se mai arată în document.
Un alt aspect se referă la comunicarea neautorizată. „Amplasarea închisorilor în zonele urbane facilitează comunicarea neautorizată între deţinuţi şi persoanele externe. Telefoanele mobile şi alte dispozitive electronice sunt adesea folosite pentru a coordona activităţi ilegale sau pentru a planifica evadări, subminând securitatea sistemului penitenciar”, conform memorandumului.
Totodată, proximitatea închisorilor faţă de comunitatea locală externă poate pune în pericol siguranţa unităţii penitenciare, prin accesul necontrolat al indivizilor din exterior.
Relocarea unităţilor de detenţie, indică Ministerul Justiţiei, ar determina creşterea siguranţei publice, îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, continuarea în aceleaşi coordonate pozitive şi chiar eficientizarea demersurilor de reabilitare şi reintegrarea socială a persoanelor private de libertate, reducerea comunicării neautorizate şi redresarea impactului asupra comunităţii.
„Măsurile concrete propuse prin memorandum în vederea relocării unităţilor cuprind iniţierea demersurilor pentru identificarea de terenuri libere de construcţii aflate în domeniul public al unor unităţi administrativ-teritoriale care pot face obiectul transferului în domeniul public al statului şi în administrarea unităţilor de detenţie din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor – Ministerului Justiţiei urmând ca ulterior să fie iniţiate demersurile necesare pentru transferul efectiv al acestora”, a mai transmis sursa citată. AGERPRES