Guvernul pregătește tăieri de 10% din salariile bugetarilor. Peste 1,2 milioane de bugetari afectați

Guvernul României pregătește o reformă care ar putea afecta peste 1,2 milioane de bugetari prin tăieri de 10% din anvelopa salarială, măsură care ar genera economii estimate la 3,1 miliarde de euro, a anunțat ministrul Radu Miruță.

Pachetul de legi privind reforma administrației, care include reducerea cu 10% a cheltuielilor cu salariile din sectorul public, va fi adoptat de Guvern și va merge în Parlament pentru asumarea răspunderii, o procedură prin care executivul își asumă riscul unei moțiuni de cenzură pentru a forța adoptarea rapidă a legislației.

Momentan, forma exactă pe care o va avea această tăiere de 10% din anvelopa salarială rămâne neclară, guvernanții neoferind încă detalii despre modul de aplicare. Măsura poate fi implementată prin mai multe scenarii: concedieri din aparatul de stat, reducerea salariilor și sporurilor, sau aplicarea în tandem a acestor două variante.

Calculele efectuate pe baza execuției bugetare din primele 11 luni din 2025 indică că o reducere cu 10% a anvelopei salariale din administrația publică ar genera o economie de aproximativ 3,1 miliarde de euro pentru bugetul de stat, o sumă considerabilă în contextul necesității de consolidare fiscală.

Peste 600.000 de angajați

Instituțiile finanțate integral din bugetul de stat angajează 600.581 de persoane, care ar putea fi toate afectate de măsurile de austeritate. Distribuția acestora pe instituții arată unde se concentrează cele mai mari efecte ale bugetului de stat:

Ministerul Educației și Cercetării are cel mai mare număr de angajați – 293.788 de persoane, reprezentând aproape jumătate din totalul angajaților din administrația centrală. O reducere de 10% din anvelopa salarială a acestui minister ar afecta direct sistemul educațional românesc, de la profesori la personalul administrativ.

Ministerul Afacerilor Interne ocupă locul al doilea cu 124.860 de angajați, incluzând polițiști, pompieri și personalul administrativ al instituțiilor de ordine publică.

Ministerul Apărării Naționale angajează 75.585 de persoane, incluzând atât militari, cât și personal civil. Reducerile aici ar putea afecta capacitatea operațională a armatei române într-un context geopolitic tensionat.

Ministerul Finanțelor, care are sarcina de a gestiona reforma bugetară, are 23.881 de angajați, urmat de Ministerul Sănătății cu 18.265 de angajați.

Alte instituții semnificative includ: Înalta Curte de Casație și Justiție cu 14.727 angajați, Ministerul Public cu 6.156, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu 5.585, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale cu 4.051 și Secretariatul General al Guvernului cu 3.623 angajați.

Chiar și instituțiile aparent mici vor fi afectate: Administrația Prezidențială (290 angajați), Senatul României (766), Camera Deputaților (1.618), Curtea Constituțională (127), Avocatul Poporului (140) sau Consiliul Național al Audiovizualului (115).

Instituții finanțate din alte surse – încă 200.000 de angajați

Pe lângă instituțiile finanțate direct din bugetul de stat, reforma vizează și alte categorii:

• 8.752 angajați din instituții finanțate integral din bugetele asigurărilor sociale
• 42.980 angajați din instituții subvenționate din bugetul de stat și bugetul asigurărilor pentru șomaj
• 163.243 angajați din instituții finanțate integral din venituri proprii, dintre care 80.070 în unități sanitare de subordonare centrală, 67.945 în unitățile de învățământ superior de stat, și 15.228 în alte instituții

Administrația locală – aproape 500.000 de angajați

Administrația publică locală, care include primăriile, consiliile județene și instituțiile locale, angajează 465.006 persoane, dintre care:

• 284.284 în instituții finanțate integral din bugetele locale (dintre care 4.546 în învățământul preuniversitar și 279.738 în autorități executive locale)
• 180.722 în instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii (dintre care 147.199 în unități sanitare de subordonare locală)

Tăierile la nivel local ar putea afecta direct calitatea serviciilor publice oferite cetățenilor: de la starea de curățenie a străzilor la funcționarea spitalelor municipale și județene.

Evoluția numărului de bugetari

Datele Ministerului Finanțelor arată că numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice din România era, în noiembrie 2025, de 1.280.562, cu 290 mai puține comparativ cu luna precedentă. Raportat la ianuarie 2025, numărul posturilor ocupate a fost în noiembrie mai mic cu 31.946 posturi, ceea ce sugerează că o reducere graduală era deja în curs înainte de anunțarea reformei oficiale.

Peste 63% dintre posturile ocupate se află în administrația publică centrală, respectiv 815.556 posturi, dintre care 600.581 în instituții finanțate integral de la bugetul de stat.