Gătite în port popular, un grup de hodăcene au format o adevărată echipă în gospodăria lui Milica și Genu Ruica pentru a duce mai departe tradițiile moștenite din generație în generație, pregătirea bucatelelor alese pentru masa de Paște.
Grupul a fost format din membre ale Ansamblului Tradițional Hodăceana din Hodac, iar inițiatoarea acestei activități a fost coordonatoarea ansamblului, Cornelia Butilcă.
”Am ales gospodăria lui Milica și Genu Ruica pentru că sunt oameni gospodari, muncitori, păstrează obiceiurile și tradițiile an de an, iar Milica este o gospodină pricepută. Cinci femei și două fete mai tinere, care să învețe și ele cum se pregătește o mâncare de Paște, ne-am ocupat de meniu: pâine de casă, cozonac cu nucă și rahat, ciorbă de miel cu leuștean, friptură de miel la cuptor, pască, pancove, ouă vopsite în foi de ceapă. Ne-am îmbrăcat în costum popular, sunt lucrate de noi. E o mândrie și o bucurie să le purtăm, bunica mea purta tot timpul cămașă cu ciupag și rochie cu chingi” spune Mariana Lupu.
Veteranele din Hodac au pregătit totul după cele mai vechi rețete tradiționale, iar rezultatele au fost de-a dreptul savuroase.
”Pregătirea mâncărurilor și aranjarea lor pe masă sunt specifice zonei iar noi stăpânim o pricepere deosebită. Obiceiurile se păstrează de când ne știm și prin repetarea frecventă și îndelungată, transmitem mai departe și generațiilor tinere” subliniază Mariana.
În cultura populară, ziua în care se înroşesc ouăle este joia din săptămâna patimilor, cunoscută şi sub denumirea de Joia Mare. Se spune că ouăle înroşite în această zi, nu se strică tot timpul anului.
”Într-o oală cu apă se pun foi de ceapă roșie și albă, se fierbe până devine apa colorată. Se spală ouăle de casă proaspete și se fierb în compoiția din oală la foc mic, zece minute.Ele se vor colora în roșu maroniu. Se iau de pe foc, se mai lasă puțin în apa colorată, pe urmă se scot unul câte unul și se ung cu o bucată de slănină, pentru luciu.”
Una din legende spune că, într-una din zilele în care predicau, Iisus și apostolii au fost găzduiți de un gospodar care, după ce i-a ospătat, la plecare, le-a pus în traistă pâine pentru drum fără știrea lor. După un timp, când străbăteau o pădure, apostolii l-au întrebat pe Mântuitor când va fi Paștele, iar El le-a răspuns că sărbătoarea va veni când ei vor găsi pâine de grâu în traistele lor. Ceea ce chiar s-a întâmplat deoarece, căutând în traistă, au văzut pâinea dăruită de gospodar și au aflat că atunci era Paștele.
”Rețeta este simplă, 1 kg. de făină albă, 1 cub de drojdie, sare și apă, 1 kg. de brânză de oaie, sare și puțin piper. Se cerne făina într-o covată, se înmoaie drojdia cu puțină apă, sare și zahăr, se lasă să crească, apoi se frământă manual până se desprinde de pe mâini și covată, până apar bule. Eu frământ până asudă grinda…Se lasă să crească o oră și jumătate. Pe urmă se scoate aluatul pe lopitău, se presară făină și se modelează prima foaie de pască, apoi se pune un strat de brânză, peste care iar se pune aluat. Deasupra se face o sucitură de aluat în formă de cruce, iar pe la colțuri se pune brânza care conține 5 ouă, sare, piper.”
În cuptorul din curte s-au pus lemne de fag, s-au lăsat să ardă și a fost probată temperatura corespunzătoare presărând făină albă. S-a tras jarul cu dragla la gura cuptorului, s-a curățat de cenușă cu o cârpă de cânepă. Pregătirea cuptorului durează aproximativ o oră și jumătate.
”Prima dată se bagă pâinea, apoi pasca, carnea și apoi cozonacul. Se pune ușa de tablă și în jurul ei jarul tras de o parte. Se verifică periodic cum se coc, se mai întorc. Cam pe mijloc e cea mai mare temperatură și la fundul cuptorului. După ce sunt coapte și au fața rumenă, se scot cu lopata din cuptor, pâinea se bate de coajă, pasca se scoate din tavă, la fel și cozonacul. Se pun toate pe o masă și se acoperă cu o față de masă mai groasă.”
Un obicei străvechi la români este să ții masa întinsă în cele trei zile ale Paștelui și să îi poftești pe toți cei care îți trec pragul casei să se înfrupte din ele.
”Ziua de Paște este o bucurie mare pentru familia mea pentru că ne întâlnim cu toții la părinții mei din Hodac. Mă bucur nespus de mult că încă trăiesc și reușim să ne așezăm la masă an de an în jur de 15 persoane, copii, nepoți, strănepoți. Îmi doresc să păstrăm aceste obiceiuri, aceste întâlniri atât de frumoase și armonioase. Vă doresc Paște fericit și spiritul sărbătorilor să vă aducă liniște și bucurie în suflete și în viață” ne transmite Cornelia Butilcă.
GRAMA IMOLA
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.