Cei aproximativ o mie de evrei din Gheorgheni, ucişi în timpul Holocaustului din Transilvania de Nord, au fost comemoraţi, vinerea trecută, în cadrul unei ceremonii ample la care a luat parte şi ministrul Culturii şi lider al UDMR, Kelemen Hunor.
Sinagoga din Gheorgheni, în care nu se mai oficiază serviciu religios din cauza numărul prea mic de evrei din localitate, a devenit neîncăpătoare, la eveniment luând parte elevi, reprezentanţi ai obştii evreieşti, localnici, autorităţile locale şi judeţene.
Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a declarat că orice comemorare are valoare dacă memoria rămâne vigilentă şi a punctat că prin deportarea evreilor din Gheorgheni cei rămaşi au devenit mai săraci.
„Trebuie să reflectăm asupra vigilenţei memoriei colective. Astăzi (…) avem obligaţi de a spune că orice comemorare valorează ceva în viaţa noastră dacă memoria noastră rămâne vigilentă. Fiindcă altfel rămâne doar un moment superficial, (…) de care nu avem nevoie. Şi prin comemorare putem inventaria pierderile noastre şi putem spune că prin deportarea evreilor din Gheorgheni noi, cei de aici, sigur că am devenit mult mai săraci, (…) şi mult mai puţin deschişi, cel puţin în anii ‚40, la valorile reprezentate de comunitatea evreilor din Gheorgheni. În acelaşi timp, prin comemorare trebuie să ne protejăm şi împotriva uitării. Lecţia extrem de dură dată de istorie nu trebuie uitată. Şi noi spunem de fiecare dată că nu trebuie să se mai întâmple vreodată”, a declarat Kelemen Hunor.
La eveniment a fost prezentă…
….şi Oana Rogoveanu, director pentru drepturile omului în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, care, în discursul său, a reamintit faptul că nu mai puţin de 131.639 de evrei proveniţi din Transilvania ocupată de Ungaria, în urma Dictatului de la Viena, au fost deportaţi, majoritatea găsindu-şi sfârşitul în lagărul de exterminare de la Auschwitz.
„Dacă ai ucis un om, ai ucis omenirea”
La rândul său, deputatul Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, a subliniat că evenimentul comemorativ din Gheorgheni este un moment istoric, şi a amintit că acum 70 ani întreaga comunitate evreiască a fost deportată şi foarte puţini trimişi în lagărele morţii s-au mai întors.
‚Din Gheorgheni a plecat toată populaţia evreiască, nimeni nu a reuşit să scape din această situaţie groaznică. Important este că aceste mărturii mai există (…) şi ceea ce este de dorit este ca memoria să nu se şteargă (…) Am convingerea că fiecare dintre noi vom deveni un mesager al ideii de a nu se repeta niciodată astfel de evenimente, de ucideri în masă, sau ucideri personale. Pentru că dacă ai ucis un om, ai ucis omenirea, dacă ai salvat un om, ai salvat omenirea’, a spus deputatul Aurel Vainer.
Să ne asumăm viitorul
Prezent la eveniment, arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, IPS Ioan Selejan, a rugat presa să sublinieze faptul că în sinagogă, alături de cei prezenţi, au fost şi sufletele celor aproape o mie de evrei din Gheorgheni morţi în lagăre. El a adăugat că cei care trăiesc astăzi trebuie să-şi asume viitorul, „care să nu mai fie atât de plin de lacrimi ca acum 70 ani”.
La rândul său, prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, a evocat dimensiunea Holocaustului din regiune, provocat de guvernul fascist de la Budapesta, condus de Horthy Miklos şi a propus să se ridice un monument comemorativ în cinstea evreilor din Harghita, ucişi în lagărele de exterminare. ‚Pentru că suntem aici, în acest spaţiu al diversităţii etnice, evrei, maghiari, români, armeni, vă propun, printr-un efort comun, cu sprijinul autorităţilor centrale, al nostru şi autorităţilor locale, ca până la comemorarea a 75 de ani de la Holocaust, să ridicăm la Gheorgheni un monument în memoria celor aproape 1000 de evrei din Harghita, ucişi în lagărele naziste de exterminare’, a declarat Adrian Jean Andrei.
Evenimentul comemorativ a mai inclus o ceremonie religioasă oficiată de rabinul Rafael Schaffer şi oficiantul de cult, prof. Iancu Izidor, care a avut loc şi la gara din Gheorgheni, de unde evreii din zonă au fost transportaţi, în vagoane de marfă, la ghetoul de la Reghin, după care au fost trimişi în lagărul de la Auschwitz. De asemenea, la Şcoala Generală ‚Vaskertes’, unde acum 70 de ani evreii din Gheorgheni au fost adunaţi şi apoi trimişi în ghetou s-a dezvelit o placă comemorativă.
Primarul și-a cerut iertare de la evrei
Primarul din Gheorgheni, Mezei Ianos, şi-a cerut iertare de la evreii care au avut de suferit în acele timpuri. ‚În aceste momente dureroase de evocare, cu sentimente de regret comemorez amintirea evreilor deportaţi din Gheorgheni. Deşi nici un strămoş de-al meu nu a fost considerat antisemit, totuşi, în calitate de primar al municipiului, cer iertare de la evreii deportaţi din Depresiunea Giurgeului, pentru suferinţele îndurate şi pentru cumplita lor moarte’, a spus primarul din Gheorgheni.
La eveniment a fost prezent şi consulul Ungariei la Miercurea Ciuc, dr. Csige Sandor Zoltan, fiind citit şi un mesaj al ambasadorului Israelului în România, Dan Ben-Elizier.
Eva Ţuţui, singura supraviețuitoare
De asemenea, printre participanţi s-a numărat şi singura supravieţuitoare din Gheorgheni a evreilor din acele vremuri, Eva Ţuţui, care va împlini 90 ani în luna august. Femeia a povestit că a scăpat de deportare întrucât se afla la Şcoala de Fete din Budapesta, care a fost ferită de manifestările antisemite de atunci. Familia sa, tatăl, mama şi fratele mai mic, au fost duşi în ghetoul de la Reghin, şi ‚şi-au găsit adăpost într-o cocină de porci’ şi, ulterior au fost urcaţi în trenurile morţi. Ei au scăpat, însă, de deportare, după ce, la graniţă, tatăl său le-a arătat grănicerilor un document care atesta faptul că a luptat în armata austro-ungară, în Primul Război Mondial şi a fost decorat pentru fapte de vitejie.
AGERPRES