Întâlnirea de miercuri între preşedintele Ungariei, Katalin Novák, şi preşedintele României, Klaus Iohannis, faptul că cei doi şefi de stat au avut convorbiri oficiale la Bucureşti după o pauză de 12 ani ar putea deschide noi oportunităţi în relaţiile româno-maghiare – a declarat Hunor Kelemen, preşedintele UDMR.
Politicianul, care deţine şi funcţia de vicepremier în guvernul de mare coaliţie de la Bucureşti, a dat o declaraţie presei ungare la biserica reformată Calvineum din Bucureşti, unde a fost organizată o întâlnire a lui Katalin Novák cu comunitatea maghiară din Bucureşti.
Hunor Kelemen a evocat: în ultimii doi ani (de la intrarea UDMR în guvern), au avut loc multe discuţii politice româno-ungare la nivel guvernamental, cu întâlniri între miniştri şi secretari de stat.
“A început un dialog, pentru că, într-adevăr, relaţiile româno-ungare păreau îngheţate, iar unul dintre aspectele importante a fost ieşirea din acest impas. Faţă de acest punct de plecare am făcut un mare pas înainte azi, cu întâlnirea oficială de cel mai înalt nivel, a celor doi şefi de stat. Consider importantă această întâlnire pentru că poate da un nou impuls, poate deschide porţi, poate crea noi oportunităţi şi poate restabili oarecum încrederea, pentru că fără încredere este greu să cooperăm” – a declarat preşedintele UDMR.
El a adăugat: este un mesaj important faptul că şeful statului român l-a invitat pe preşedintele ungar la Bucureşti (cu ocazia întâlnirii lor din iunie, la summit-ul regional NATO), precum şi invitaţia făcută de Katalin Novák pentru o vizită la Budapesta şi acceptarea acesteia de către Klaus Iohannis, care “vizita Ungaria la un moment dat”.
Hunor Kelemen a subliniat: cele două ţări şi cele două popoare au multe interese comune, pe care este mai uşor să le promoveze împreună, cu “un glas mai puternic” în zonă şi în cadrul Uniunii Europene.
“Sigur că astăzi toată lumea este interesată de securitate şi de preţul energiei, există şi aici obiective comune serioase, iar în ceea ce ne priveşte, bineînţeles că este important ca comunitatea maghiară din Transilvania să îşi păstreze identitatea, să administreze şi să dezvolte instituţiile proprii, cu sprijinul guvernului român şi al guvernul maghiar, să nu existe dispute între cele două state privind aceste chestiuni” – a explicat preşedintele UDMR.
MTI