În privinţa programului de dezvoltare economică din Transilvania, lansat de guvernul ungar, nu s-a întocmit un acord scris între partea română şi ungară pentru că s-a considerat că între două state membre ale UE nu e nevoie de aşa ceva, iar oficialii guvernului anterior al României s-au convins şi ei de utilitatea programului, a explicat cotidianului clujean Krónika Hunor Kelemen, care a mijlocit tratativele între cele două părţi.
Cotidianul transilvan a publicat, joi, un interviu cu
preşedintele UDMR despre programul iniţiat de Ungaria, care este
administrat de Fundaţia Pro Economica, o fundaţie înregistrată în
România, după ce în ultimele săptămâni programul a fost atacat de
diplomaţia română. Vicepremierul ungar Zsolt Semjén a spus luni, cu
ocazia prezentării raportului său în faţa comisiei solidarităţii
naţionale, că a avut loc un acord verbal cu partea română despre
acest program, iar negocierile au fost conduse de Hunor Kelemen.
În 2017 şi 2018 a negociat cu liderul PSD, Liviu Dragnea şi cu
şeful ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, apoi şi cu prim-miniştrii
celor două ţări, pe care i-a informat despre conţinutul
proiectului, a declarat preşedintele UDMR, pentru cotidianul
“Krónika”.
Partea română a formulat câteva observaţii: una dintre acestea
a fost aceea ca acordarea subvenţiilor să nu fie pe baze etnice,
întrucât acest lucru nu este acceptat nici de reglementările UE,
nici de cele naţionale. Cealaltă observaţie a fost aceea de a nu fi
discriminatorie şi să fie conformă cu finanţările UE.
Experţii Fundaţiei Pro Economica au consultat şi Consiliul
Concurenţei, în plus, negocieri au avut loc şi între cei doi
miniştri de externe, Teodor Meleşcanu şi Péter Szijjártó. De
altfel, programul a fost dezvoltat pe modelul celui pe care
Germania l-a creat pentru sprijinirea comunităţii germane din
Transilvania.
“Aşa am ajuns în punctul în care liderii coaliţiei
guvernamentale de atunci au spus: în aceste condiţii programul
poate demara. (…) Nimeni nu a solicitat un acord scris, astfel că
nu s-a realizat aşa ceva”, a spus Hunor Kelemen. De altfel, nici nu
este necesar, întrucât este vorba despre două state membre ale
Uniunii Europene, unde atât piaţa liberă, cât şi libera circulaţie
a capitalului sunt considerate a fi principii fundamentale, a
adăugat preşedintele UDMR.
“Toată lumea a văzut că în ţară intră bani, că maşinile şi
utilajele sunt cumpărate de aici, că TVA-ul este plătit aici; că nu
se ia nimic de aici, ci se aduce. Acestea au fost cele mai
importante argumente pentru legalitatea programului, şi nici din
punct de vedere politic nu au existat îngrijorări în acest sens,
din partea nimănui. Aceasta a fost o atitudine corectă şi cinstită
din partea liderilor coaliţiei guvernamentale şi a prim-miniştrilor
din ultimii ani” a spus Hunor Kelemen.
Potrivit preşedintelui UDMR, responsabilul pentru atacurile din
ultima vreme îndreptate împotriva programului este Ministerul
Afacerilor Externe de la Bucureşti. În opinia sa, în aparatul de la
MAE au existat mereu rezerve cu privire la acest program, la fel
cum au existat, întotdeauna, tot felul de piedici în calea
sistemului de relaţii româno-maghiare.
“Noul ministru de externe, Bogdan Aurescu are o atitudine ceva
mai diferită faţă de cea a predecesorului său, dar nu în alt fel,
decât de obicei”, a specificat preşedintele UDMR. Acesta a
dezvăluit că, de când guvernarea a fost preluată de PNL, a avut
deja o discuţie cu premierul Ludovic Orban, a cărui atitudine nu a
fost una de refuz şi care a promis că va discuta problema cu
colegii săi.
“Până în prezent, toată lumea a privit acest caz cu cea mai
mare bunăvoinţă şi cu bună credinţă. Acum avem, de aproape o lună
şi jumătate, un nou guvern – trebuie să putem cădea de acord şi cu
membrii acestuia”, a punctat Hunor Kelemen.
Guvernul maghiar a lansat programele de dezvoltare economică de
peste graniţele Ungariei cu scopul a consolida economic
comunităţile etnice maghiare, a reamintit “Krónika”. În cadrul
apelurilor de proiecte lansate în judeţele Harghita, Covasna şi
Mureş, fermierii din Secuime au putut aplica pentru finanţări în
valoare maximă de 15 000 de euro, cu un aport propriu de 25%. Au
fost depuse 5 293 de cereri de finanţare, pentru o sumă totală de
21,5 miliarde de forinţi. În cadrul programului dedicat
investiţiilor mari au fost depuse 72 de proiecte, dintre care 66 au
fost alese pentru a fi sprijinite cu aproape 20 de miliarde de
forinţi. Semnarea contractelor a fost demarată deja, iar următoarea
etapă a programului se va concentra asupra Partiumului.
MTI