Știați. Dar știți și pozele din vacanțele exotice în care mulți se laudă că au fost prin locuri unde s-au filmat producțiile holywoodiene most-viewed pe Netflix…Filmul X sau documentarul Y, care se află în box office-ul american, aduc încasări de milioane de dolari, însă nu doar în conturile producătorilor sau al actorilor, ci și în cele ale administrațiilor care găzduiesc platourile de filmare.
Dar de ce să “ne vindem țara” unora ce fac filme? Și ce dacă ar fi cu atât mai interesați de acest loc, cu cât el se află la doi pași de povestea lui Dracula, inclusă printre miturile Sighișoarei? Că doar tot noi suntem cei care, pudici cum ne știm, îl expulzăm pe Dracula dintre poveștile românești, că noi ne apărăm “adevăratele valori istorice”. Aceiași “noi”, o parte dintre “bunii români”, care îl îmbrăcăm pe Brukenthal în cearșaf, sub privirile mirate ale europenilor care fotografiază al treilea muzeu din lume, după British Museum și Louvre.
La câțiva kilometri de Sighișoara este Platoul Breite care, cu cei peste 600 de stejari, întinși pe 133 de hectare, este cea mai mare colecție de arbori multiseculari din Estul Europei. Pe Breite nu se urcă prea greu dar, dacă ești pentru prima dată acolo, te aștepți ca la capătul drumului să găsești un peisaj solitar, fără urmă de oameni. La sfârșit de vară însă, într-o zi cu soare blând, am avut surpriza să întâlnim cel puțin câteva zeci de oameni. E un sentiment ciudat, un amestec de bucurie a găsirii unui loc wow, cu o curiozitate ce te acaparează la cea dintâi căutare pe net a sensului misterelor de pe Breite, pe care vrei tu însuți să le descoperi.
O mașină cu numere de Ilfov era parcată pe drumul de pământ și, aproape de ea, doi tineri cu wikipedia deschisă pe telefon. I-am întrebat dacă au găsit stejarul-vedetă, pe “venerabilul domn” al pădurii, cel ce a aniversat 700 de ani, în măreția unui diametru de peste 7 metri.Nu mică mi-a fost mirarea ca răspunsul să-l primesc într-o perfectă engleză americană. Cei doi nu veniseră cu mașina de Ilfov. Erau din New York și au urcat pe jos până pe Breite, din Sighișoara. Răspunsul lor n-a fost însă o îndrumare, ci și dezamăgirea lor că nicăieri nu era vreun indicator care să semnaleze prezența bătrânului pădurii.
Pe Breite, peste 80 dintre stejari sunt arși. De voia naturii, de mâna oamenilor fără minte, sau de ignoranța altora. Dar scorburile lăsate de trecerea timpului au devenit sălaș pentru sute de feluri de insecte și neamuri de ciocănitoare. Pe drumul care te îndeamnă provocator să mergi înainte, ca în iubirile adolescentine prematur îndrăznețe, ajungi în locul în care pădurea se îngustează și pe unde trec lupi și urși. Erau vremuri în care căutai întâlnirile de grad 0, dar astăzi a vedea un urs în pădure trezește revolta “judecătorilor” de la ora 5, care din fața televizoarelor dau sentințe despre cum ar trebui ca animalele să-și vadă de treabă și nu de pădurea lor și să stea mai bine agățate cu capul în jos pe post de trofeu de vânătoare. Urâm urșii ca specie, doar pentru că unii mai dezaxați mănâncă uneori câte-o oaie, dar ne iertăm semenii care, în timp ce ursul mănâncă oaia, ucid alți oameni, violează copii sau bat femei.
În lipsă de urși din bătaia camerei smartfonului, pe Breite ai sute de cadre mirifice ce îți pot epuiza bateria, în care poți prinde șopârle, fluturi, alge sau licheni ori, cu puțin noroc, chiar și familii de lilieci.Dar momentul neprețuit e cel în care auzi ciocănitoarele ce își fac loc printre adânciturile din scoarța multisecularilor. Sigur că te întrebi dacă o fi vreun semn și sunetul vine tocmai de la stejarul cel bătrân, la care nu știi să ajungi.Poate. Dar cu aparatul încărcat de pozele ce fiecare poate concura în castingul producătorilor de la Hollywood, nu poți decât să speri că pleci acasă, fără să știi musai care e acela, și cu amintirea celui mai bătrân stejar…Nu-i bai dacă nu, pentru că toți își merită locul în albumul de arătat oricui și de oriunde din lume.Dar să ai un loc ce ar putea fi mină de aur și magnet pentru turiști și să nu știi să îl arăți printr-un amărât de indicator de lemn, așa cum are și cel mai ascuns magazin de cartier care anunță reduceri la ouă, e păcat.
Mașina de Ilfov a plecat dar, între timp, pe Breite au venit altele. Cu numere de Germania, Belgia și UK. E interesant ce simți când știi că oamenii ăștia au venit de la mii de kilometri să vadă ceva ce tu ai lângă casă…
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.