În opinia lui László Tőkés, la 30 de ani de la căderea dictaturii, maghiarii din Transilvania se mai află sub asediu şi sunt victimele acelei politici naţionale româneşti, care a fost reprezentată de dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu.
Preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania
(CNMT) a vorbit despre asta sâmbătă, în ziua de încheiere a celei
de-a 30-a ediţii a Universităţii de Vară de la Tuşnad (Tusványos),
la forumul la care a participat alături de premierul ungar Viktor
Orbán. Fostul preot reformat din Timişoara a declarat: asediul
continuă şi acum, după 1989.
“Serviciile secrete româneşti, partidele şi ONG-urile joacă
puternic la cărţi şi tot scot din mânecă asul maghiar moştenit din
colecţia de metode a regimului Ceauşescu”, a spus Tőkés.
Potrivit acestuia, este stare de asediu la Târgu Mureş, Satu
Mare, Oradea şi Cluj-Napoca, unde proporţia maghiarilor a scăzut
sub 50, 40, 30, respectiv 20 de procente, iar – pe modelul fostei
Universităţi Bolyai din Cluj – pare că va cădea pe câmpul de luptă
şi Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş. În opinia
sa, István Beke şi Zoltán Szőcs pot fi consideraţi prizonieri
politici secui. Cimitirul militar din Valea Uzului arată, deja în
sine, că Ţinutul Secuiesc se află sub asediu.
Acesta a spus: în România este necesară o schimbare reală a
sistemului. Citându-l pe fostul preşedinte ceh Vaclav Havel, a
adăugat că regimul postcomunist trebuie, de asemenea, răsturnat.
László Tőkés a anunţat că în momentul centenarului Tratatului
de Pace de la Trianon, se va afla în mod sigur în instanţă, la
Bucureşti. Şi asta întrucât, în procesul pe care l-a intentat
statului român în legătură cu retragerea distincţiei “Steaua
României”, a fost citat în instanţă exact pentru data de 4 iunie
2020.
Tőkés a reamintit că a primit ordinul “Steaua României” de la
preşedintele Traian Băsescu, pentru rolul pe care l-a avut în
Revoluţie, iar acesta i-a fost retras de către preşedintele Klaus
Iohannis, după ce, în urmă cu şase ani i-a solicitat lui Viktor
Orbán, exact la Tusványos, ca maghiarii din Transilvania să se
poată baza pe rolul protector al Ungariei, pe modelul austriac din
Tirolul de Sud.
Tőkés a reamintit, totodată, că după 12 ani de muncă petrecuţi
în Parlamentul European, “şi-a depus mandatul”. A remarcat cu
regret că în timp ce în 2007, 2009 şi 2014 au obţinut mandate trei
europarlamentari maghiari din Transilvania, începând din acest an
doar doi au intrat în legislativul european.
Tőkés s-a plâns de faptul că pentru UDMR, “care tinde către o
exclusivitate a unui partid unic”, acum obiectivul nu mai este
autonomia, învăţământul superior maghiar, restituirile, drepturile
de limbă şi situaţia ceangăilor, ci trecerea pragului electoral.
“Nu luptăm pentru drepturile noastre, ci împotriva ieşirii din
Parlament”, a constatat.
În opinia sa, reprezentarea intereselor maghiare transilvănene
are nevoie de o reformă radicală, iar transformarea este posibilă
prin realizarea unei noi unităţi maghiare.
“Ar fi o greşeală absolută favorizarea unilaterală, fără
condiţii, a UDMR-ului care se agaţă de predominanţa sa şi
confirmarea finală a sistemului de unic partid maghiar
transilvănean. Principiul “o singură tabără” nu poate însemna
negarea pluralismului politic sănătos, nici monopolul politic al
vreunui partid sau organizaţie din Transilvania”, a afirmat Tőkés.
László Tőkés a cerut ca guvernul maghiar şi Viktor Orbán să
sprijine puternic aspiraţiile maghiare din Transilvania. I-a
solicitat în mod special premierului ungar să acorde o atenţie
deosebită iniţiativei cetăţeneşti europene privind regiunile
naţionale, cazului Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu
Mureş, a cimitirului militar din Valea Uzului, fermierilor maghiari
din Transilvania, respectiv cazului István Beke şi Zoltán Szőcs,
consideraţi prizonieri politici.
MTI