Fiind membru al Uniunii Europene, începând cu 1 ianuarie 2007, statul Român are de îndeplinit câteva directive importante în domeniul gestionării deşeurilor până-n anul 2020. Numărătoarea inversă a şi început!
Care sunt aceste directive?
Conform directivelor europene, România are de îndeplinit o rată de reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală a cantităţilor de deşeuri de hârtie, metal, plastic şi sticlă. De asemenea, trebuie să reutilizeze minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri ne-periculoase provenite din construcţii şi demolări, să valorifice 60% din deşeurile de ambalaje introduse pe piaţa naţională, să atingă patru kilograme de deşeuri electrice colectate anual pe cap de locuitor şi să adune separat bio-deşeurile pentru compostare şi fermentare.
Raportul APM
Directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului, Dănuţ Ştefănescu, în raportul prezentat la şedinţa de Consiliu Judeţean din 28 septembrie 2016 a arătat că în cursul anului trecut, în primele opt luni s-au adunat 2.800 de tone de deşeuri de hârtie carton, 1.371 de tone de plastice, 130 de tone de sticlă care au fost reciclate. „Este foarte puţin. Până când va intra în funcţiune acel proiect de colectare a deşeurilor, până se va deschide noua groapă de deşeuri şi vor intra în funcţiune cu adevărat staţiile de transfer şi va începe o colectare selectivă încă nu putem vorbi de mari realizări în acest domeniu”, a arătat Dănuţ Ştefănescu.
Pe ultimul loc în Europa!
Potrivit unei analize privind gestiunea deşeurilor în Europa, realizată de Eurostat, România se află pe ultimul loc în rândul ţărilor din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte generarea de deşeuri de persoană pe an! În timp ce un danez generează 759 de kg de deşeuri pe an, iar media europeană este de 475 de kg, noi nu generăm decât 254 de kg de deşeuri de persoană pe an. Vestea proastă e că doar 5% din deşeuri sunt reciclate, doar 11% ajung compost şi 2% ajung să fie incinerate! Asta înseamnă că 82% din deşeuri sunt depozitate în depozite, dintre care unele neconforme! Media europeană fiind de 28%, înseamnă că unele ţări depozitează chiar mai mult decât noi, de pildă Ungaria şi Malta câte 88%, Letonia 92%, iar în Belgia, Olanda, Danemarca şi Germania doar 1% din deşeuri ajung în depozite!
Cel mai mare producător de deşeuri din judeţ
Municipiul Tîrgu Mureş este cel mai mare producător de deşeuri din judeţ. Groapa de gunoi a municipiului – oficial – a fost închisă în 2009 fiind neconformă. În judeţ au fost închise toate depozitele de deşeuri neconforme: Cristeşti, Reghin, Iernut, Luduş şi Sovata. Singura groapă funcţională din judeţ, cea de la Sighişoară primeşte lunar trei tone de deşeuri menajere, în timp ce Tîrgu Mureş produce cinci tone lunar. Aşa se explică de ce o mare parte a deşeurilor a ajuns la groapa neconformă, ceea ce a dus la amenzi consistente din partea Gărzii de Mediu. „Depozitarea în locuri ilegale a deşeurilor, lipsa autorizaţiei de mediu, încălcarea prevederilor privind colectarea selectivă. Acestea au fost câteva dintre neregulile constatate de inspectorii de la Comisariatul Judeţean Mureş a Gărzii Naţionale de Mediu”, a explicat Máté Jénos, comisar şef de la Garda de Mediu.
Mureşul colectează 2013
Astfel se numea o campanie începută în urmă cu 4 ani. La începutul lunilor de vară a debutat campania naţională de informare şi conştientizare a cetăţenilor cu privire la colectarea deşeurilor. Timp de şapte luni responsabilii campaniei au încercat să schimbe mentalitatea mureşenilor, inclusiv în zonele locuite de populaţie analfabetă. Au fost amplasate recipiente colorate diferit pentru colectarea deşeurilor de hârtie, metal şi sticlă, dar în cele din urmă acestea ajungeau să fie golite pe platforma aceluiaşi camion! Cu timpul, din aceste recipiente n-au mai rămas decât câteva de model!
Proiect de 45,2 milioane de euro, fără TVA
Finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare regională în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu, Axa prioritară 2, proiectul intitulat „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor istorice contaminate” în valoare de 45,2 milioane de euro fără TVA este destinat tuturor celor 580.000 locuitori ai judeţului Mureş şi celor 102 autorităţi publice locale municipale, orăşeneşti şi comunale”, a arătat la vremea respectivă Lokodi Edita Emoke.
Totodată a explicat şi sumele: 31,54 milioane de euro provin din fondurile structurale ale Uniunii Europene, 7 milioane de euro din bugetul naţional şi 6,55 milioane de euro din bugetul judeţean. „Construcţia a fost demarată în 24 noiembrie 2011. Se lucrează la excavaţii pe celula 1 şi la platforma de tratare mecanico-biologică. Lucrările de excavaţie la platforma administrativă sunt finalizate şi demarăm săptămâna viitoare construcţia”, a afirmat ing. Corneliu Naic. „Având în vedere faptul că deşeurile sunt o problemă în Mureş, am făcut un fel de pariu cu noi ca la sfârşitul anului să putem primi deşeuri în această celulă”, a adăugat ing. Corneliu Naic, Managerul de proiect din partea constructorului, Hidroconstrucţia SA, sucursala Ardeal Cluj.
Condiţiile impuse de UE vor fi respectate
„Avem o suprafaţă de aproximativ şapte hectare. Deja s-au conturat drumurile de acces şi de incintă. Obiectivul general al proiectului este implementarea unui nou sistem de gestionare a deşeurilor la nivel judeţean, bazat pe recuperarea, sortarea şi reciclarea materialelor refolosibile şi reducerea cantităţii de deşeuri care se elimină prin depozitare, în condiţii de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei”, a spus Radu Spinei, Managerul de proiect al CJ Mureş.
Promisiuni respectate de constructor
Lucrarea a fost executată şi predată în vara lui 2013, după doi ani de lucrări, încadrându-se în buget. Aceasta cuprinde depozitul propriu-zis, colectarea şi tratarea levigatului, staţiile de pompare, cântar basculă, compactoare, instalaţia de ardere a gazului, drumuri tehnologice, clădiri de birouri, atelier mecanic, lucrări conexe, plus utilajele necesare. Investiţia se întinde pe o suprafaţă totală de 31,14 hectare din care, 24,88 hectare sunt ocupate de depozit, zona administrativă şi instalaţiile de epurare a apelor uzate, 6,26 hectare sunt ocupate de instalaţia de tratare mecano-biologică (hala tratare mecanică, platforme pentru descompunerea intensă şi maturare). Prima celulă a depozitului zonal de la Sânpaul are o capacitate totală de 1.250.000 mc şi o durată de viaţă de aproximativ 5 ani, iar aici vor fi eliminate anual aproximativ 188.843 tone de deşeuri menajere şi asimilabile colectate din judeţ. Specialiştii susţin că staţia de tratare mecano-biologică are o capacitate de 65.000 t/an, fiind tratate într-o primă fază deşeurile provenite din zonele Târgu Mureş şi Reghin.
După trei ani de la finalizarea investiţiei
Anul trecut în septembrie, Consiliul Judeţean Mureş a semnat contractul de delegare a operării şi administrării deşeurilor nepericuloase de la Sânpaul şi cel de transport al deşeurilor de la staţiile de transfer Râciu, Târnăveni şi Bălăuşeri şi a reziduurilor de la staţiile de sortare de la Acăţari, Râciu, Târnăveni şi Bălăuşeri la depozitul din Sânpaul. Licitaţia a fost câştigată de Asocierea S.C. Iridex Group Import Export SRL – SC Servicii Salubritate Bucureşti S.A. la trei ani după finalizarea investiţiei. Valoarea contractului este de 99,1 milioane de lei, pe durata de 8 ani.
Distanţă mai mică, costuri mai mici
„Este un moment foarte important pentru că ştim că în acest judeţ este un singur depozit cel de la Sighişoara, care are încă autorizaţie de funcţionare, dar şi acela în câteva luni va trebui să-şi închidă porţile, mare parte a deşeurilor se transportă la Odorhei, deoarece acolo sunt staţii de depozitare. Astfel rezolvăm o problemă foarte importantă, Sânpaul este în mijlocul judeţului, toţi cei care sunt parte în această asociere, din ianuarie, cum trec cele 84 de zile şi va funcţiona acest depozit, se poate transporta la Sânpaul, la distanţă mai redusă şi cu costuri mai mici”, a subliniat preşedintele Consiliului Judeţean, Peter Ferenc.
Moment istoric: 6 februarie 2017
După lupte seculare, luni 6 februarie s-a deschis depozitul regional de deşeuri la Sânpaul! Acesta a fost primul pas în realizarea centrului integrat. Vor urma licitaţiile pentru operatorul secţiei de selectare mecanică-biologică, pentru funcţionarea staţiei de selectare. Transfer şi compostare de la Vălureni, precum şi pentru colectarea şi transportul deşeurilor din cele şapte centre ale judeţului. A fost prezentat directorul depozitului, Karácsony Erdei László, fost director Salubriserv, s-au rostit mulţumiri reciproce şi s-a anunţat că pentru început 30 de angajaţi vor fi selectaţi din rândul locuitorilor comunei, dar numărul total al locurilor de muncă create va fi 70.
Primul camion care a inaugurat depozitul a fost al Salubriserv S.A. de la Tîrgu Mureş!
80 de lei pe tonă
Firma care administrează depozitul va trebui să plătească pentru fondul de Mediu 80 de lei pe tona de deşeuri, potrivit Hotărârii de guvern 31/2013. Din această cauză va trebui recalculată taxa de salubritate, în sensul că ar trebui majorată, în defavoarea cetăţenilor. În prezent Salubriserv S.A., aflat în reorganizare, percepe 7,75 preţ unitar pentru transportul deşeurilor menajere de la cetăţeni.
Deschiderea depozitului ecologic de la Sânpaul, un pas mic pentru omenire, reprezintă un pas mare pentru salubritatea judeţului Mureş. Când vom avea containere separate pentru colectarea deşeurilor de metal, hârtie, sticlă şi deşeuri menajere în fiecare cartier, la fiecare loc de colectare, abia atunci vom putea spune că suntem pregătiţi pentru reciclarea deşeurilor!
Erika MĂRGINEAN