Țara noastră importă absolut toate vaccinurile! Iar acest lucru înseamnă costuri de 20 de ori mai ridicate pentru vaccinurile pe care trebuie să le aducem din țările vecine.
Rea-voință, interese economice, monopol sau pur și simplu indiferență, producţia de vaccinuri şi medicamente a fost oprită acum doi ani la Institutul Cantacuzino din Bucureşti, după ce nu a mai primit autorizaţie de la Agenţia Naţională a Medicamentelor. Motivul invocat a fost că laboratoarele nu se ridicau la standardele impuse de Uniunea Europeană. Nu mai vorbim de faptul că o simplă strategie de marketing ar fi scos la iveală faptul că investițiile care se puteau face în Institut pentru a fi ridicat la standarde UE nu costau cu mult mai mult decât banii pe care țara noastră trebuie să-i plătească în plus pentru vaccinurile importate. Acum, după doi ani, o speranţă se arată la orizont. Se vorbeşte din nou despre redeschiderea Institutului. De ce este necesar ca Institutul Cantacuzino să fie redeschis, care sunt beneficiile lui pentru români, aflaţi din rândurile care urmează…
Preţul
Un prim avantaj al Institutului Cantacuzino este că producea la preţuri mult mai mici decât firmele străine. De când s-a oprit producţia de la Institutul Cantacuzino, multe dintre vaccinurile produse acolo s-au scumpit exagerat de mult, pentru că sunt importate. Astfel, un vaccin a ajuns să coste chiar şi de 20 de ori mai mult, susţine subsecretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat. De exemplu, când vaccinul antitetanos se producea la Institut, costa doi lei. Acum, preţul aceluiaşi vaccin este de 43 de lei.
Apoi, inclusiv vaccinul antigripal din acest sezon trebuie importat la preţuri mult prea mari: vaccinul produs de Cantacuzino costa aproximativ 11 lei, în timp ce un ser din import are preţuri cuprinse între 25 şi 35 lei.
Astfel, nu e de mirare că anul trecut, pentru toate vaccinurile achiziţionate (DTPa, ROR, hepatită B, BCG, VPI, dT), Ministerul Sănătăţii a plătit 86 de milioane de lei (20 de milioane de euro).
Cine profită de criza Institutului Cantacuzino şi îi iau locul? Desigur, companiile străine producătoare de vaccinuri, cele mai importante fiind Sanofni-Pasteur și Glaxo-Smith Klein. Acestea ocupă în prezent peste 80% din piaţă. Schema obligatorie de imunizare a Ministerului Sănătății este asigurată în special de produsele acestor companii, ce au ocupat locul lăsat de Cantacuzino.
Ne putem pune întrebarea: de ce trebuie ca românii să cumpere vaccinuri foarte scumpe din străinătate, când zeci de ani, vaccinurile româneşti şi-au făcut treaba tot atât de bine ca cele din import?
Sănătatea populaţiei
Un al doilea motiv pentru păstrarea Institutului Cantacuzino este faptul că de buna lui funcţionare depinde şi sănătatea populaţiei României. Dacă România ar fi lovită de o epidemie sau, mai rău, de o pandemie, nu ar putea să facă față. Am apela la organismele internaționale, dar dacă epidemia ar fi prezentă și în alte state, atunci am sta la coadă: întâi se vaccinează ei, pe urmă noi…
Din acest punct de vedere, un semnal de alarmă este tras şi de către Avocatului Poporului, care a demarat propria anchetă cu privire la Institutul Cantacuzino: ,,Această încetare a producerii vaccinurilor nu este nouă, ca urmare ar fi trebuit să dea de gândit autorităților publice, și să nu se creeze această eventuala stare care există acum, această eventuală stare de pericol pentru că lipsesc vaccinurile. Vaccinurile pentru epidemii și pandemii nu se achiziționează din farmacii”, spune profesorul universitar Gheorghe Iancu, Avocatul Poporului.
,,Noi am continuat acest demers ca să semnalăm că este încălcat dreptul la sănătatea populației. Acesta este rolul nostru constituțional”, a completat Ionel Oprea, adjunctul Avocatului Poporului.
Calitate îndoielnică
Mai mult, chiar eficienţa vaccinurilor de import este pusă sub semnul întrebării, deoarece nu sunt testate în România şi nu sunt adaptate populaţiei României.
,,Importanţa acestui institut pentru statul român este majoră, mai ales în condiţiile actuale în care există conflicte geopolitice. Avem tulpini de peste 80 de ani (pe baza cărora pot fi dezvoltate vaccinurile – n. red.) şi un personal pregătit pentru evoluţii epidemiologice. Nu este vorba despre problema unui institut oarecare, ci de supravieţuirea şi apărarea unei populaţii”, spune Monica Bălteanu, şeful laboratorului de boli autoimune, care este şi vicepreşedintele sindicatului TESA. Ea lucrează de 29 de ani în cadrul Institutului Cantacuzino.
Caz concret
Un caz concret privind riscurile asupra sănătăţii populaţiei din România, odată cu dependenţa de vaccinurile din export a avut loc anul trecut când România a făcut multe încercări pe piața internațională pentru a găsi doze suficiente de vaccin împotriva tuberculozei, vaccin care nu se mai produce la Cantacuzino. Abia cu ajutorul UNICEF s-a putut rezolva criza în care ne-am aflat.
Şi problema este foarte serioasă având în vedere că România este țara cu cea mai mare incidență de tuberculoză din Europa. Doar la nivelul judeţului Mureş, în ultimii aproximativ cinci ani au fost înregistrate peste 280 de cazuri de tuberculoză, conform informaţiilor primite de la dr. Vasile Adrian Mureşan, directorul adjunct al Direcţiei de Sănătate Publică a Judeţului Mureş. Mai mult, ,,nu există alternativă la profilaxia specifică (vaccinare)”, a completat dr. Vasile Adrian Mureşan.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă ca, teritorial, să se păstreze aceeaşi tulpină vaccinală, adică acelaşi vaccin. Iar până acum, Cantacuzino a respectat acest principiu pentru România.
Protecție îndoielnică și reacții adverse
,,Se pune întrebarea dacă tulpinile vaccinale introduse în ţară au capacitate imunogenă similară pentru profilul uman al populaţiei care locuieşte pe teritoriul României. În condiţiile prezentate, nu, mai ales dacă avem în vedere că există pericolul ca vaccinurile de import să nu asigure protecţie sau să producă reacţii adverse”, arată raportul Avocatului Poporului.
Cantacuzino, institut de elită
Un alt treilea motiv pentru care Institutul Cantacuzino ar trebui resuscitat este că a fost o instituţie de elită. Astfel, înainte de 1989 institutul livra în ţară peste 400 de produse, dar asigura şi rezerva Ministerului Sănătăţii pentru situaţii de urgenţă. Avea 1.200 de oameni care asigurau producţia, dar şi asistenţa tehnică şi cercetarea, precum şi testarea vaccinurilor.
Conform declaraţiilor Monicăi Bălteanu, la începutul anilor 1970 saloanele spitalelor erau pline de cazuri de rujeolă care au fost eliminate datorită vaccinurilor produse de Institut.
În plus, raportul Avocatului Poporului arată că institutul a avut o contribuţie ,,esenţială” la eradicarea variolei, poliomielitei, la eliminarea febrei tifoide, difteriei, tetanosului la nou-născuţi şi la reducerea morbidităţii în cazul rujeolei, gripei, tusei convulsive, tuberculozei. Astfel, şi la nivelul judeţului Mureş, în ultimii cinci ani nu s-a mai înregistrat niciun caz de difterie, tuse convulsivă sau poliomielită şi s-a înregistrat doar un caz de tetanos, arată statisticile primite de la DSP Mureş.
Speranţe
Rezolvarea ar putea veni însă săptămâna aceasta, când autorităţile sanitare vor depune în Guvern un memorandum prin care solicită redeschiderea liniei de producţie a institutului. ,,O soluţie finală ar fi să începem să recuperăm producţia vaccinurilor care a fost întreruptă o perioadă, şi aşa s-a ajuns la costuri foarte mari. Spre exemplu, un vaccin a ajuns să coste de la 2 lei la 43 de lei. Sperăm ca această propunere să fie aprobată la nivelul Guvernului”, a declarat Raed Arafat.
Astfel, săptămâna aceasta, ministerul Sănătăţii şi cel al Finanţelor trebuie să pregătească un memorandum pe care să-l prezinte în şedinţa de Guvern: un memorandum care să conţină soluţii pentru repornirea producţiei la Institutul Cantacuzino, reluarea producției de vaccinuri ar reduce semnificativ costurile cu care se confruntă sistemul românesc de sănătate.
Mai mult, Ministerul Sănătăţii discută cu Agenţia Naţională a Medicamentelor despre modificarea cadrului legislativ. Adică, un producător care vrea să scoată de pe piaţă un medicament folosit în tratarea unor boli cronice, trebuie să anunţe cu câteva luni înainte intenţia. Dacă nu, atunci să se aplice sancţiuni drastice. ,,În mod normal, în ţările în care cineva a obţinut o autorizaţie de punere şi retragere în piaţă a unui medicament, se face cu o notificare. La noi este o problemă cu legislaţia, pentru că trebuie notificare cu şase luni înainte”, a declarat Raed Arafat.
De ce a fost închis Institutul Cantacuzino?
Motivul pentru care sigurul institut din România care produce vaccinuri a rămas fără licenţă este că unitatea trebuie să-şi reamenajeze linia de producţie, conform standardelor europene. Dar modernizarea nu a avut loc din mai multe motive: managementul defectuos, concurenta acerbă de pe piață, desființarea unor linii de producție, dar și interese imobiliare (institutul are imobile în zone extrem de atractive. Șapte hectare în Darvari-Ilfov, 11 hectare în Băneasa și aproape patru hectare în Cotroceni). Astfel, licenţa de funcţionare i-a fost retrasă.
Atunci când conducerii unităţii de cercetare i s-a oferit bani, aceştia nu au fost investiţi corect şi s-a ajuns pe linie moartă. Teoretic, Institutul Cantacuzino nu e deloc sărac. Banca Mondială l-a creditat cu o sumă în valoare de 8,5 milioane de euro pentru modernizare şi creşterea producţiei. Multe dintre echipamente au fost deja cumpărate, doar că lucrările au rămas în coadă de peşte, deşi data finalizării proiectului era 2011.
Vasile Dancea