„Cartierul periferic” spre Comandău al orașului balnear Covasna, Voinești este astăzi singura „insulă” din zona Covasna (Scaunul Orbai), cu o limbă și o identitate aproape în întregime românească, deși există aici și biserică unitariană și reformată. În 1947 era încă o așezare aproape exclusiv maghiară, așa cum era în 1614, în timpul domniei principelui Transilvaniei Gabriel Bethlen. La recensământul din 1635, pe vremea principelui György Rákóczy I., nu exista niciun nume românesc, familiile Vajna, Csutak sau Butyka fiind toate maghiare, care se distingeau prin cognomenul lor.
În piața centrală din Voinești, în fața noii biserici ortodoxe românești – prima construită în 1794 – se află statuia lui Iustinian Teculescu. Episcopul ortodox de campanie a avut un rol important în organizarea Marii Adunări din Alba Iulia din decembrie 1918. După schimbarea de regim, al doilea cel mai mare spital de cardiologie din țară a fost numit după el, iar în 2010 a preluat numele directorului său fondator, Dr. Géza Benedek. Poate ca un omagiu adus memoriei episcopului, Statul Român a donat unul dintre hotelurile din Valea Zânelor, împreună cu un centru de tratament, Bisericii Ortodoxe Române, iar Vila din Valea Pescărească Armatei Române. Pe Dealul Cetății de deasupra Văii Zânelor, la periferia localității Voinești, se află ruinele Cetății Zânelor, despre care istoricii români au declarat ca fiind de origine dacică.
Sursa: Visit Covasna