Cei peste 300 de vizitatori ai Palatului Administrativ din Târgu Mureş, care au participat la evenimentul Ziua Porţilor Deschise organizat de Consiliul Judeţean Mureş şi Instituţia Prefectului au aflat, marţi, întâmplări inedite despre cum funcţiona administraţia publică locală la începutul secolului XX şi cum s-a ajuns la construirea clădirii, în urma unei decizii luate cu 113 ani în urmă.
Cu ocazia acestui eveniment, consilierul pe comunicare din cadrul Consiliului Judeţean (CJ) Mureş, Sanda Viţelar, a prezentat vizitatorilor că între administraţia de la începutul secolului XX şi cea de acum nu există mare diferenţă, în special în privinţa disputelor care apar înaintea luării unor decizii importante, întrucât de la decizia construirii Palatului Administrativ, până la materializarea construcţiei, au trecut câţiva ani.
În plus, proiectul câştigător, care era în stil baroc, a ajuns în final un proiect secession cu specific transilvan, date fiind motivele populare locale cu care a fost decorată clădirea.
Reprezentanta CJ Mureş a arătat că, în urmă cu 113 ani, în 4 iulie 1904, primarul de numele căruia se leagă Târgu Mureşul modern, Bernády György, prezenta membrilor Comisiei Juridice întruniţi în vechea clădire a primăriei planurile sale îndrăzneţe, care aveau să schimbe definitiv faţa vechiului târg de provincie şi să îl facă un oraş elitist în doar 10 ani.
Acesta a fost începutul construirii unui Târgu Mureş modern, care se remarcă şi acum prin două clădiri monumentale, Palatul Administrativ şi Palatul Culturii.
De asemenea, vizitatorii au aflat cu surprindere că biroul primarului Bernády György era să ajungă lemn de foc, dacă nu era descoperit din întâmplare de directorul teatrului Naţional Târgu Mureş, Attila Gasparik.
‘Nişte prieteni de-ai mei au închiriat o cabană din zona Complexului de Agrement şi Sport Mureşul din Târgu Mureş şi, într-o după amiază, când mă plimbam pe acolo am văzut o masă imensă, veche, găurită, plină de yale. Am întrebat ce o să facă cu ea, iar noii chiriaşi mi-au spus că nu ştiu, probabil o vor tăia s-o pună pe foc. Am cerut-o, deşi nu ştiam ce voi face cu ea. Am luat-o de acolo şi am dus-o la Găleşti, la un tâmplar care avea o magazie, şi am depozitat-o acolo. Am şi uitat de ea timp de trei ani. În 2010, ne-am mutat la casă unde aveam un garaj mare. Mi-am spus atunci că încă din copilărie îmi doream o masă imensă pe care să am scule, unde să pot să repar biciclete, sandale, să pun un radio mic şi să ascult postul public de Radio din Târgu Mureş. Am luat masa, dar întrucât era destul de degradată am dus-o la Târgu Mureş, la Ferike, cel care recondiţionează mobilă veche. La un moment dat, m-a sunat să merg la el că a descoperit ceva, că se pare că mobila este mai specială’, a spus vizitatorilor Attila Gasparik.
El a arătat că tâmplarul, care lucra la recondiţionarea geamurilor Palatului Culturii din Târgu Mureş a descoperit că masa este din acelaşi material cu mobilierul din Palatul Culturii şi, ulterior, a descoperit o inscripţie care spunea clar că aceasta a aparţinut Primăriei Târgu Mureş la începutul anilor 1900. Documentarea efectuată a stabilit că acesta a fost, într-adevăr, biroul primarului.
Palatul Administrativ, construit între 1905-1907, se remarcă prin turnul înalt de 50 m, în care există un orologiu cu cadrane pe toate cele patru laturi, iar bătăile de clopot pot fi auzite din sfert în sfert de oră în tot oraşul.
În perioada 1911 şi 1913, tot în mandatul lui Bernady, lângă Palatul Primăriei a fost construit Palatul Culturii, de asemenea o operă de artă construită în stil secession. Eforturile sale de dezvoltare şi modernizare a oraşului au fost continuate şi de către primarul liberal Emil Dandea, între 1922-1926 şi 1934-1937, care a făcut ca Târgu Mureş să fie al treilea oraş din lume ce a fost alimentat cu gaz metan.
AGERPRES