Interesul pentru Tihovul Mohoş, care oferă turiştilor o imagine despre cum arăta Europa la sfârşitul erei glaciare, a crescut în ultima perioadă, aproximativ 40.000 de turişti vizitând în acest an fascinanta rezervaţie aflată lângă Lacul Sfânta Ana.
Directorul Asociaţiei „Pro Szent Anna” („Pro Sfânta Ana”), Dósa Elek-Levente, a declarat joi, pentru AGERPRES, că, faţă de anii precedenţi, tot mai mulţi turişti se interesează de Tinovul Mohoş şi îşi exprimă dorinţa de a-l descoperi.
„De regulă, cam jumătate din toţi vizitatorii care vin la Lacul Sfânta Ana vizitează şi Tinovul. Şi pot să spun că e un interes crescând. Anul acesta a fost pentru primul an când am avut mai multe întrebări legate de Tinov decât de Lacul Sfânta Ana, asta comparând cu faptul că în anii precedenţi aveam doar câteva solicitări de informaţii, iar acum, dacă sună telefonul, cam jumătate dintre apeluri sunt despre Tinov”, a spus Dósa Elek-Levente.
Potrivit sursei citate, în jur de 40.000 de turişti au vizitat Tinovul Mohoş în acest an, ceea ce reprezintă aproape jumătate din numărul total al vizitatorilor de la Lacul Sfânta Ana.
Directorul Asociaţiei spune că turiştii sunt atraşi de „habitatul de relict din era glaciară”, de faptul că Tinovul Mohoş s-a născut dintr-un fost lac vulcanic, dar şi pentru că primesc informaţii complete şi atrăgătoare de la ghizii care însoţesc grupurile.
Un alt element care stârneşte curiozitatea vizitatorilor este aspectul neobişnuit al peisajului din Tinovul Mohoş, comparat uneori cu lumea din filmul „Stăpânul Inelelor”, din cauza a numeroşi pini uscaţi, afectaţi în urmă cu aproximativ zece ani de un atac de insecte endemice.
„Mergi într-un peisaj rupt din altă lume, asta se simte când nu ai plantele obişnuite în jurul tău şi ai şi componenta aceasta post-apocaliptică, de toţi arborii în jurul tău sunt uscaţi, fără frunze, gri. E atât de urât, încât e deja frumos”, a spus Dósa.
Potrivit acestuia, în Tinovul Mohoş se observă o reînnoire naturală „foarte frumoasă” a pinilor şi spune că este posibil să fim martori ai unei „schimbări de generaţie”.
De asemenea, un alt motiv de atracţie îl reprezintă şi roua cerului, o planta insectivoră ce poate fi admirată în tinov şi care „consumă” insecte şi de câteva ori mai mari decât ea.
De altfel, Tinovul Mohoş este inclus frecvent în programele educaţionale precum „Şcoala altfel” sau „Săptămâna verde”, fiind vizitat de grupuri numeroase de elevi, atraşi cu precădere de delicatele „plante prădătoare”, cum le spun ei, adică „Drosera rotundifolia” şi „Drosera obovata”, ambele specii fiind relicte glaciare.
Accesul turiştilor în Tinov se face numai în cadrul unor tururi ghidate, traseul fiind amenajat pe pontoane flotante, ridicate la aproximativ 40 de centimetri deasupra vegetaţiei.
Structura, realizată din lemn de stejar, a devenit un model şi pentru rezervaţii naturale din ţară.
„E o mândrie pentru mine că, în afară de faptul că suntem un loc turistic, suntem şi un exemplu pentru protecţia naturii”, a arătat Dósa Elek-Levente.
Turiştii trebuie să ştie că Tinovul Mohoş este închis, oficial, începând cu data de 1 noiembrie, iar vizitarea va fi reluată în primăvară.
Motivul este legat de faptul că, fiind o rezervaţie botanică, plantele specifice tinovului intră în perioada de repaus, retrăgându-se în stratul de turbă, iar peisajul nu mai este atât de frumos ca în celelalte perioade ale anului.
„Fiind rezervaţie botanică, de interes sunt plantele. Iar în momentul de faţă, în noiembrie, toate plantele s-au uscat, s-au retras în turbă. Deci, în afară de senzaţia asta de habitat la sfârşit de eră glaciară, de taiga, altceva nu prea poţi să vezi”, a explicat Dósa Elek-Levente.
Acesta a mai spus că, în acest an, în jurul Lacului Sfânta Ana, aflat la câteva sute de metri de Tinovul Mohoş, au fost amplasate panouri informative despre legenda lacului, capela din apropiere, emanaţiile de gaze vulcanice şi despre ecosistemul craterului vulcanic.
Urmează şi instalarea de indicatoare noi, pentru o mai bună orientare a vizitatorilor.
Totodată, este în pregătire un centru modern de informare turistică, care urmează să fie deschis oficial sezonul viitor, după finalizarea procedurilor administrative.
Dósa Elek-Levente a mai arătat că numărul turiştilor care au vizitat Lacul Sfânta Ana a înregistrat, în acest an, o scădere cu 25-30% faţă de anul trecut, şi a ajuns, în prezent, la peste 70.000.
„Anul acesta am avut o scădere pentru că există o scădere generală în turismul regiunii. Dar pe noi ne-a afectat şi Praidul (inundarea salinei – n.red.). Pentru că Praid, fiind o locaţie unde veneau familii la tratament într-un număr destul de mare, pentru ele erau de interes programele cam de peste tot din judeţul Harghita. Deci, de la Praid ajungeau nu numai la Parcul Mini Transilvania, ci şi la Borsec, şi în zona Ghimeş şi la Sfânta Ana. Efectiv, dispărând că categoria aceasta de turişti din judeţ, evident ne-a afectat şi pe noi’, a punctat Dósa Elek-Levente.
Lacul Sfânta Ana poate fi vizitat şi în această perioadă, când culorile toamnei încă încântă privirea şi atrag numeroşi turişti, dar şi pe timpul iernii, când peisajul capătă o frumuseţe aparte. AGERPRES