Noul proiect legislativ propus de Ministerul Educaţiei Naționale a intrat în dezbatere publică. În acest sens, Liceul Tehnologic ”Lucian Blaga” din Reghin a organizat miercuri, 22 mai, în cadrul celei de-a XX-a ediții a ”Conferințelor Liceului Blaga” o întâlnire a cadrelor didactice cu părinți, conducerea școlii, elevi, reprezentanți sindicat, comunitate locală, primărie, ONG-uri și agenți economici.
Dezbaterea ”Educația ne unește” a cuprins mai multe puncte, pe marginea cărora s-a discutat cu cei prezenți: rolul educației, valori și principii fundamentale, beneficiarii, obiectivele și responsabilitatea pentru succesul serviciului public de educație, scenariul propus pentru implementarea viziunii și obiectivele generale ale fiecărei etape din parcursul școlar obligatoriu.
Conform proiectului de lege propus, parcursul școlar obligatoriu va avea 16 ani. Învățământul obligatoriu începe la 3 ani și se termină printr-un examen de maturitate la vârsta majoratului. Structura se modifică atât prin redenumirea claselor (clasa pregătitoare/zero devine clasa întâi), cât și prin schimbarea etapelor (ciclul primar cuprinde clasele 1-6, cel secundar inferior 7-9, iar cel secundar superior 10-13). Se dorește eliminarea calificativelor la clasele I-III, dar și a studiul limbii străine. Începând cu ciclul secundar inferior un rol important îl va avea consilierul în carieră, a cărui recomandare în proporție de 25% va contribui la media admiterii în ciclul secundar superior. Pregătirea inițială și de formare-perfecționare a profesorilor suferă de asemenea modificări. Astfel, viitorii profesori vor parcurge pe lângă pregătirea teoretică un an de practică pedagogică. Periodic, profesorii trebuie să participe la cursuri de pregătire, în caz contrar pierzând dreptul de a preda.
O altă noutate adusă de lege ar fi faptul că în cooperare cu alte instituții abilitate ale statului, cu organizații de caritate și cu ajutorul societății civile, școala va asigura hrană pentru toți copiii pe durata programului școlar, precum și rechizite și alte mecanisme de suport social care să garanteze egalitatea la șanse. Serviciile de tip școală după școală, programele remediale și diferențiate, precum și activitățile extrașcolare, de consiliere și orientare în alegerea carierei, serviciile de suport emoțional și psihologic sunt parte integrată a ofertei fiecărei instituții de învățământ, fără a genera costuri suplimentare la nivelul familiei. Se vor organiza cluburi de artă și sport permanent, în colaborare cu actori din comunitate, pentru descoperirea și dezvoltarea aptitudinilor, înclinațiilor. Totuși rămâne întrebarea: Cine va suporta aceste costuri semnificative?
Examenele de absolvire pentru programele de științe și socio-umaniste (Bacalaureat A1și A2) și pentru programul vocațional (Bacalaureat V) vor include probe specifice fiecărui program și o probă de maturitate care evaluează capacitatea absolventului de a folosi, în mod practic, competențele dobândite pe parcursul întregului parcurs școlar obligatoriu. Examenul de absolvire pentru programul profesional (Bacalaureat T) va cuprinde probe specifice și un proiect profesional.
Conducerea liceului a avut obligația ca după dezbatere să facă o raportare către inspectoratul școlar și către minister, unde s-au notat rezultatele.
Printre concluzii aș aminti ca și puncte tari ai noii legi: flexibilitatea rutei educaționale, creșterea aportului părinților în actul educațional, servicii gratuite asigurate tuturor elevilor, interdisciplinaritatea, alegerea tipului de bacalaureat indiferent de profilul urmat în cadrul liceului.
Punctele slabe sunt: lipsa referirii la elevi cu CES (cerințe educative speciale) și dificultăți de învățare, lipsa corelării legilor (educație, poliție, familie) în vederea aplicării amenzilor/ sancțiunilor pentru nefrecventarea cursurilor, lipsa prevederilor în ceea ce privește învățământul dual, lipsa precizărilor referitoare la criteriile de performanță după care se realizează clasamentul de performanță, lipsa precizării ponderii disciplinelor obligatorii față de cele opționale, lipsa explicării rolului exact al consilierului de carieră și a normei didactice, lipsa prevederilor legate de plata cursurilor de formare obligatorii, a activităților after school, a hranei, a programelor remediale și diferențiate, etc și lipsa precizării clare a modalității de alegere a conținuturilor pentru proba de profil la alegere (interdisciplinar sau alegerea uneia dintre disciplinele enumerate). Un alt mare minus este și introducerea limbii străine doar la clasa a IV-a.
Așadar, dezbaterea a avut loc, concluziile au fost raportate, rămâne de văzut cât va ține cont Ministerul Educației Naționale de ele.
GRAMA IMOLA