Directorul general al Institutului de Studii Financiare (ISF) Bucureşti, Ion Stancu, a declarat miercuri, la Târgu Mureş, la dezbaterea „O istorie a învăţământului financiar românesc” din cadrul proiectului cultural „100 de ani în 10 zile”, că România a avut neşansa, din 1950 încoace, să se rupă total de legile economiei de piaţă, prin adoptarea economiei socialiste, iar apoi românii să reînveţe ceea ce înainte era foarte bine cunoscut.
Ion Stancu a prezentat ca exemplu o lucrare a profesorului Constantin Gheorghe Demetrescu (1885 -1969) din anul 1925, care se studia în şcolile comerciale româneşti, în care prezenta cu lux de amănunte modul în care se derulează o afacere şi etapele care trebuie parcurse, principii valabile şi astăzi.
„Am avut neşansa din 1950 încoace să o rupem total cu legile economiei de piaţă şi să avem legi ale economiei socialiste şi să revenim după aceea să reînvăţăm, ceea ce înainte era bine cunoscut. (…) În cartea lui Demetrescu fascinaţia mea a venit de la faptul că, pe lângă explicaţiile formei de organizare a afacerilor din Româna, fiecare capitol avea câte un rezumat, ca studenţii sau elevii să fotografieze bine care era conţinutul şi esenţa. (…) Întreprinderea este, în acest rezumat excelent fotografiată poziţia ei în afaceri, fiindcă era nevoie de inteligenţă, voinţă, şi de factorul principal de producţie care acum e munca, natura şi capitalul, aşa cum spunem şi acum că ne bazăm în business pe aceşti trei importanţi factori de producţie. Erau acolo elemente de management şi de marketing, le regăsim şi acum într-o vorbire actuală, modernă: mijloace pentru mărirea şi iuţeala ‘devărului’, care era vadul comercial. La principalele mijloace era raportul cu clientela – Demetrescu le spunea din 1925 – răbdarea, stăruinţa, spirit de observare, născocirea, consecvenţa, elemente care în managementul actual le găsim sub diverse formulări. Dar el le identifica de atunci şi absolvenţii de studii comerciale le aveau în vedere”, a spus Ion Stancu.
El a arătat că în cartea lui Demetrescu, scrisă în perioada interbelică, se regăseşte inclusiv un concept care şi astăzi stârneşte dezbateri aprinse, legate de fondul comercial.
„Găsim un concept care şi acum ne dă preocupări deosebite, legate de fondul comercial – nu îi mai zicem acum aşa, îi zicem ‘goodwill’ sau ‘badwill’ – atunci se discuta de aceste semne întrebuinţate la deosebirea produselor simulare, care astăzi este la modă în management. Erau şi elemente împotriva fondului comercial, cum este contrafacerea unui brevet dar şi cum se pedepsesc acestea. Pe fondul comercial şi astăzi sunt discuţii dacă el se poate recunoaşte în raportarea financiară sau nu. Sunt dezbateri puternice pe acest fond, dar iată că el era în discuţie la profesorul Demetrescu, în finanţele interbelice”, a afirmat directorul general al ISF Bucureşti.
Asociaţia Transilvană pentru Cultură din Târgu Mureş derulează la Târgu Mureş proiectului cultural „100 de ani în 10 zile”, în parteneriat cu Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş, Municipiul Târgu Mureş, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai” al Academiei Române, Universitatea de Artă din Târgu Mureş, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Electrecord SA, Royal Studio Production. AGERPRES
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.