Institutul Balassi – Institutul Maghiar din București împreună cu Universitatea de Arte din Târgu Mureș, U.D.T.M. – MADISZ județul Mureș, Asociația Culturală K’Arte și Arhiva Naţională și Institutul de Filme din Ungaria (MaNDA) a inițiat seria de proiecții cu titlul 120 de ani de Istoria Filmului Maghiar. Seria cuprinde 11 filme care se proiectează şi la Târgu Mureș şi care prezintă câte un regizor de renume sau câte o epocă cinematografică importantă din istoria filmului maghiar.
După prezentarea primelor cinci filme din această serie (Până ce îmbătrânim / Mire megvénülünk, 1916, Ultima noapte / Az utolsó éjszaka, 1917, Omul de aur / Az arany ember, 1918, Domnul profesor Hannibal / Hannibál tanár úr, 1956, Iubire /Szerelem, 1970), prezentăm următorul film din această serie: Hyppolit, majordomul / Hyppolit, a lakáj, film regizat de Székely István în anul 1931.
Filmul va fi proiectat la Universitatea de Arte din Târgu Mureș, duminică, 11 decembrie, la ora 19.00, şi va fi subtitrat în limba română. Intrarea este gratuită.
Hyppolit, majordomul este primul film sonor de succes din istoria cinematografiei maghiare, cu memorabilul Kabos Gyula şi terifiantul Csortos Gyula în rolurile principale. Fraze devenite celebre, o lume din vremurile bune când în orice condiţii trebuiau păstrate aparenţele. Hyppolit, majordomul este o variantă modernizată, transpusă în mediu unguresc a piesei Burghezul gentilom de Molière. În acest film s-a creat nota caracteristică a comediei burgheze maghiare, definind producţia de filme din anii treizeci din Ungaria. Succesul peliculei i-a stimulat pe producători, Hyppolit, majordomul devenind un model pentru numeroase filme ulterioare, comedia dominând producţia de filme maghiare. Pelicula a devenit, datorită duetului Kabos – Csortos, o dovadă a viabilităţii filmului sonor maghiar, din care generaţii întregi au putut învăţa ce este de fapt „comedia cinematografică maghiară”, și care a devenit stil de reper în industria cinematografică din anii treizeci. Eiben István, operatorul fimului a înființat stilul glamour în filmul maghiar, iar muzica melancolică a lui Eisemann Mihály a definit stilul muzical al filmelor ce urmau să fie făcute în perioada respectivă. Toți actorii din film erau figuri marcante a vieții artistice din Budapesta: majordomul era jucat de Csortos Gyula, marele actor al Teatrului Național din Budapesta, Schneider era interpretat de marele și popularul comic al Teatrului de Operetă, Kabos Gyula, și nu a lipsit din film nici preferatul publicului, Jávor Pál, al cărui parteneră în film a fost tânăra actriță cu voce plăcută, Fenyvessy Éva.
Filmul a fost produs de Sonor-film, firma distribuitorului de filme praghez Albert. Ca locaţie pentru filmări s-au ales studiourile Hunnia, foarte moderne, dar mult mai ieftine decât cele berlineze. Samek l-a chemat pe Székely István de la studiourile din Babelsberg, să regizeze acest film, fiind primul film maghiar pentru Székely. Contând pe piaţa germană mult mai semnificativă decât cea maghiară, filmul a fost realizat în ambele limbi. Actorii îşi amintesc că întâi s-a realizat varianta în limba germană, apoi au păşit actorii maghiari în acelaşi cadru, astfel s-au creat în esenţă două filme identice, cu acţiune şi dialoguri identice. Rezultatele însă nu au fost similare: varianta maghiară are succes şi astăzi, iar varianta germană a fost sortit eşecului încă de la început.
Hyppolit, majordomul este o piesă evergreen a istoriei cinematografiei maghiare. La peste un deceniu după producerea lui, în iulie 1945 s-a reluat în cinematografe. Sfertul de veac a cinematografiei maghiare sonore s-a aniversat, în octombrie 1956, prin restaurarea acestei pelicule. Următoarea repriză de succes a urmat pe 8 iunie 1972, în acest an filmul fiind vizionat de peste un milion de spectatori. Succesul s-a repetat de fiecare dată, când filmul a fost restaurat. Potrivit datelor statistice Mokép din 1980, după restaurarea din 1956 Hyppolit a avut peste trei milioane şi jumătate de spectatori. La 77 ani de la realizarea filmului prospeţimea lui nu s-a estompat, până astăzi fiind preferatul publicului, fiind sistematic difuzat pe canalele de televiziune. Această operă de artă a folclorului urbanistic s-a transformat într-un film de cult, dialogurile fiind preluate în conversaţiile curente, gagurile şi poantele de neuitat ale lui Kabos Gyula sunt cunoscute în toată ţara. Rolul principal din acest film a fost interpretat de Csortos Gyula, „copilul teribil” al artei teatrale maghiare, cel mai iubit actor din perioada interbelică. Arta sa nu se afirmă doar într-un anumit gen, el este senzaţional în tragedii, comedii şi chiar şi în operetă. A început să joace în filme încă în perioada filmului mut, devenind unul dintre figurile de bază ai filmelor maghiare cu sonor. Vocea lui specifică, forţa dramatică, umorul dulce a adus multă vitalitate fiecărui rol jucat de el.
Restaurarea digitală a peliculei a fost făcută în Magyar Filmlabor (Laboratorul maghiar de film) cu utilizarea sofware-ului Diamant, dezvoltat special pentru această digitalizare de firma austriacă HS-Art.