Pentru România, tranziţia climatică dezordonată ar putea însemna pierderi semnificative, atât pe partea de competitivitate în raport cu alte ţări din regiune şi atragere de investiţii, cât şi pe partea de implementare de proiecte durabile şi creare de efecte de antrenare în economie, se arată în raportul „Limitarea schimbărilor climatice şi a impactului lor: o abordare integrată pentru România”.
Raportul, care a fost lansat joi, poate fi consultat pe pagina oficială de internet a Administraţiei Prezidenţiale şi este în dezbatere publică timp de 30 de zile.
Documentul prezintă o analiză a provocărilor ţării noastre în ceea ce priveşte trecerea la energia verde. Potrivit acestui studiu, şase judeţe, colectiv responsabile de 65% din emisiile de gaze cu efect de seră ale României, vor fi cele mai afectate din punct de vedere al tranziţiei: Hunedoara, Gorj, Dolj, Prahova, Galaţi şi Mureş.
De altfel, acestea sunt beneficiare ale fondurilor europene cuprinse în Mecanismul privind Tranziţia Justă pentru atenuarea impactului negativ al tranziţiei.
„Astfel, în scenariul cel mai ambiţios din punct de vedere al climei (conform Pactului verde european), până în 2030, în Dolj s-ar pierde circa 1.500 de locuri de muncă faţă de scenariul de referinţă pentru 2030, în Gorj 3.400 de locuri de muncă, în Hunedoara 1.500 şi în Galaţi aproximativ 500. În Mureş, Pactul verde european, deşi nu ar avea un impact important asupra locurilor de muncă, ar aduce cu sine mai multă activitate economică în sectorul producţiei industriale şi al construcţiilor, care ar compensa pierderile din sectorul energiei şi utilităţilor. Prahova ar pierde 2.000 de locuri de muncă”, precizează raportul.
Potrivit aceluiaşi document, „în 2021, ţara noastră s-a confruntat cu un număr record de avertizări de vreme severă imediată (aşa-zisul ‘cod roşu’) emise de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), iar specialiştii avertizează că acestea vor deveni tot mai frecvente în contextul schimbărilor climatice”.
Astfel, „parcurgerea în mod ordonat a tranziţiei climatice va presupune asumarea unor linii directoare de urmat până în 2030 şi, respectiv, 2050, indiferent de partidele aflate la guvernare”.
„Schimbări majore de direcţie pe parcurs şi ezitări pot duce la o tranziţie dezordonată. Un pact transpartinic este aşadar important pentru implementarea măsurilor din acest raport. Raportul include măsuri în care instituţiile publice centrale joacă un rol esenţial în implementare, în calitate de actori implementatori sau în calitate de catalizatori, dirijori ai acţiunilor unor autorităţi publice locale, ONG-uri, corporaţii”, arată raportul.
În contextul accelerării schimbărilor climatice şi, implicit, de noile politici europene din domeniu, „este important ca România să formuleze un răspuns naţional coerent şi integrat”.
„Ca parte centrală a soluţiei, se distinge elaborarea de noi politici publice sau ajustarea celor existente pentru limitarea impactului nefavorabil al tranziţiei ecologice şi maximizarea beneficiilor procesului de redresare „verde”. Pentru aceasta este însă nevoie de date, date care să fie corect colectate, verificate şi uşor disponibile celor care trebuie să ia decizii sau să formuleze politici publice”, precizează autorii documentului supus dezbaterii publice.
Astfel, tranziţia energetică „trebuie să genereze rezultate echitabile pentru lucrătorii din industriile cele mai afectate şi pentru comunităţile din care fac parte aceştia, dar şi pentru restul societăţii potenţial afectate în mod negativ de o transformare economică neorganizată”.
„Procedural, tranziţia energetică justă reprezintă informarea, consultarea şi implicarea comunităţilor şi grupurilor sociale afectate în procesul de tranziţie şi în acţiunile de intervenţie publică planificate în cadrul acestui proces”, se mai arată în raport. AGERPRES
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a declarat joi că schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale omenirii la nivel global şi a arătat că în România cea mai importantă şi ambiţioasă acţiune climatică până în 2030 o reprezintă setul de măsuri prin care este urmărită accelerarea tranziţiei la neutralitatea climatică, prin închiderea sau transformarea unor activităţi industriale din judeţele Dolj, Gorj, Hunedoara, Mureş, Prahova şi Galaţi.
El a subliniat că schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale omenirii la nivel global. Ministrul a arătat că în ultimii ani fenomenele extreme din România au afectat nu doar agricultura, ci şi calitatea vieţii oamenilor.
„Este foarte clar pentru noi toţi că schimbările climatice afectează pe termen lung agricultura, sănătatea publică, sistemul energetic, transporturile şi biodiversitatea”, a spus Boloş.
El a indicat că România dispune de fonduri europene pentru adaptarea la schimbările climatice şi pentru atenuarea impactului acestora asupra populaţiei şi dezvoltării economice.
„Prin Acordul de parteneriat aprobat deja de Comisia Europeană, România s-a angajat să promoveze investiţii adecvate ale fondurilor pentru furnizarea de energie curată, accesibilă şi sigură, accelerarea trecerii la o mobilitate durabilă şi inteligentă, mobilizarea industriei pentru o economie curată, valul renovării, construirea şi renovarea în mod eficient din punct de vedere energetic şi al utilizării resurselor, poluare zero pentru un mediu lipsit de substanţe toxice în conformitate cu iniţiativele specifice din cadrul Pactului verde european. Astfel, toate cele 16 programe operaţionale care sunt deja aprobate de Guvern sunt configurate pentru a proteja populaţia şi economia de efectele schimbărilor climatice şi de accelerarea tranziţiei la neutralitatea climatică, cu precădere în cele mai afectate teritorii”, a spus Boloş.
Ministrul a precizat că un procent din alocarea PNRR reprezintă investiţii care contribuie la îndeplinirea obiectivelor climatice ale UE şi a exemplificat faptul că prin acest document 2.000 de clădiri publice rezidenţiale şi de patrimoniu şi 1.500 de blocuri vor fi renovate şi va exista un Registru Naţional al Clădirilor.
De asemenea, el a indicat că pentru actuala perioadă de programare în politica de coeziune există apeluri de proiecte ce vizează eficienţa energetică în valoare de 1 miliard de euro şi câte 500.000 de milioane de euro pentru autorităţile locale şi mediul de afaceri.
„Cea mai importantă şi ambiţioasă acţiune climatică 2021-2030 o reprezintă setul de măsuri prin care este urmărită accelerarea tranziţiei la neutralitatea climatică a României prin închiderea sau transformarea unor activităţi industriale din şase judeţe: Dolj, Gorj, Hunedoara, Mureş, Prahova şi Galaţi. Din alocarea totală de 2,5 miliarde euro, alocările aferente teritoriilor Gorj, Hunedoara şi Dolj reprezintă 60%, tocmai din cauza faptului că în aceste judeţe sunt concentrate capacităţile de producţie de energie pe bază de cărbune şi din cauza disparităţilor de dezvoltare existentă”, a mai spus ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.