„Superimunitatea“ pe care parlamentarii şi-au votat-o în şedinţa de marţea trecută a pus pe jar societatea civilă din România care a criticat, a protestat în stradă şi, probabil, că nu se va opri aici. Până şi mai multe ambasade au reacţionat dur la modificarea operată de parlamentari. Pentru jurnalişti, vestea proastă e că insulta şi calomnia se întorc în Codul penal, iar, de această dată, parlamentarii au stabilit şi cuantumul amenzilor penale pe care le vor plăti cei condamnaţi definitiv pentru săvârşirea acestei infracţiuni. Aş spune că le „mulţumim” pentru cadoul nemaipomenit pe care ni l-au făcut, aşa ca să tacă şi cei care nu tăceau din cauze economice şi să reintroducă autocenzura care oricum funcţiona deja şi la cei care mai aveau puţin curaj.
Iniţiativa modificării Codului Penal…
…a plecat de la o banalitate, şi anume Curtea Constituţională declarase neconstituţional art. 74 indice 1 din cod, deoarece, spunea aceasta în decizia pe care o adoptase, că prin condiţionarea reducerii limitelor de pedeapsă de un anumit moment procesual, respectiv până la soluţionarea cauzei în primă instanţă este afectat principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii, garantat de art. 16, alin. 1, din Constituţie.
În 2011, la Camera Deputaţilor a fost înregistrat un proiect de lege pentru abrogarea art. 74 indice 1 din Codul penal. Senatul adoptase legea încă din noiembrie 2011, în timp ce la Camera Deputaţilor, care era şi cameră decizională, proiectul de lege a zăcut bine-mersi timp de doi ani.
Deputaţii au modificat acest articol dându-i o altă formă, şi anume: „În cazul săvârşirii infracţiunilor prin care s-a produs un prejudiciu evaluabil în bani. Dacă până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, învinuitul sau inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate“.
Discriminare
Adică, altfel spus, dacă înşeli pe cineva cu 1.000 de lei, iar apoi returnezi suma, vei fi pasabil doar de o jumătate din pedeapsă. Acest articol se referea în vechea formulare la cei care săvârşeau infracţiunile de gestiune frauduloasă, delapidare, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu contra intereselor publice, abuz în serviciu în formă calificată, neglijenţă în serviciu. Acum, după cum sună formularea nouă, categoria infracţiunilor s-a mai lărgit puţin. Dacă este corect faţă de cei care săvârşesc alte infracţiuni care nu au norocul să aibă şi prejudicii evaluabile în bani, daţi-mi voie să consider că suntem în faţa unei discriminări, iar acel art. 16, alin. 1, din Constituţie să fie, din nou, nerespectat. Mai mult chiar, dacă prejudiciul este de „doar” 500.000 de euro, se poate aplica pedeapsa cu amenda, iar dacă este până la „doar”100.000 de euro se aplică numai o sancţiune administrativă care se înregistrează în cazierul judiciar. Foarte umanişti parlamentarii noştri cu nişte infracţiuni care i-ar fi putut viza tocmai pe cei care gestionează bani publici. În schimb, dacă furi o raţă că nu ai ce mânca s-ar putea să iei lejer cinci ani de închisoare.
Curat constituţional
Şi nu este singurul cadou pe care parlamentarii s-au gândit să îl facă acum în prag de Crăciun. Aceştia au introdus un alineat 3 la articolul 147 din Codul penal, menţionând că: „Sunt exceptaţi de la dispoziţiile art. 147 – n.red. articol care se referă la funcţionari publici ca subiecţi activi ai Codului Penal – Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale – avocaţi, notari etc., în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, aceştia răspunzând penal, civil şi administrativ în conformitate cu dispoziţiile legilor speciale în baza cărora îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu dispoziţiile dreptului comun, cu respectarea dispoziţiilor prezentului alineat”. Curat constituţional am spune.
Calomnia şi insulta revin în Cod
În 9 noiembrie 2013, cuprinşi de mult elan, membrii Comisiei Juridice, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaţilor s-au aplecat asupra unei alte Decizii a Curţii Constituţionale nr. 62 din 2007 şi au conchis că această decizie nu a fost respectată, iar articolele ce incriminau insulta şi calomnia – 206, 207, sunt, în fapt, neabrogate, contrar unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care stabilea că aceste fapte nu mai sunt reglementate de Codul Penal.
În aprilie 2013, Curtea Constituţională a scris negru pe alb că în afară de Decizia nr.62/2007, toate celelalte decizii ale sale prin care au fost constatate ca fiind neconstituţionale norme abrogatoare au avut ca efect imediat repunerea în vigoare a normelor abrogate, consecinţă necontestată nici în jurisprudenţa instanţei supreme“. Altfel spus, încă din 2007, insulta şi calomnia trebuiau să rămână în Codul penal în viziunea Curţii Constituţionale.
Faţă de vechile prevederi, la insultă, parlamentarii au adăugat că aceasta se pedepseşte cu amendă de la 150 de lei la 500 de lei.
La calomnie …
… au crescut minimul amenzii de la 250 de lei la 500, păstrând însă maximul la 13.000 de lei.
La pachet cu cele două articole care au acelaşi conţinut cu modificările expuse mai sus revine în cod şi articolul referitor la proba verităţii, care va avea următorul cuprins: „Proba verităţii celor afirmate sau imputate este admisibilă, dacă afirmarea sau imputarea a fost săvârşită pentru informarea publică şi pentru apărarea unui interes legitim. Fapta cu privire la care s-a făcut proba verităţii nu constituie infracţiunea de insultă sau calomnie”.
Primele reacţii au venit din partea OSCE care a spus următoarele: ,,Sancțiunile penale pentru exprimare pot sufoca dezbaterea publică și pot fi folosite pentru a proteja funcționarii publici de critică. Teama de sancțiuni penale ar putea conduce la autocenzură și poate intimida jurnalismul de investigație”.
Cadoul suprem
Cadoul mirobolant pe care şi l-au făcut parlamentarii după ce şi-au mai bătut încă o dată joc de jurnalişti au fost să dea un nou cuprins articolului referitor la conflictul de interese. Acesta va avea următorul conţinut: „Fapta persoanei care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, ce rezultă dintr-un contract de muncă şi o fisă a postului, semnate cu o instituţie dintre care cele prevăzute la art. 145 şi care îndeplineşte un act prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material necuvenit, pentru sine, soţul sau o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţia publică de care s-a folosit la săvârşirea faptei pentru o durată de maximum 3 ani, calculată începând cu data săvârşirii faptei”.
Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării, adoptării sau semnării actelor normative sau administrative, precum şi în cazul încheierii unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică, artistică, literară, profesională”. Adică de la preşedinte în jos, trecând pe la parlamentari, miniştri, preşedinţi de consilii judeţene, consilieri de toate felurile, primari nu mai răspund penal nici dacă îşi angajează soţia, nici dacă o rudă câştigă o licitaţie publică şi nici când semnează ceva nelegal.
Bineînţeles, reacţiile negative au apărut rapid, ambasadele Olandei, SUA şi Marii Britanii, reprezentanţii Comisiei Europene criticând modificările aduse la Codul Penal în favoarea aleşilor de tot felul.
Votul în Cameră
Parlamentarii mureşeni au votat astfel:
Borbély László UDMR DA
Buicu Corneliu-Florin PSD DA
Chirteş Ioan-Cristian PNL DA
Gliga Vasile Ghiorghe PSD DA
Kelemen Atilla-Béla-László UDMR DA
Kerekes Károly UDMR DA
Sefer Cristian-George PP-DD NU
Florin Urcan nu a votat.
Ligia Voro