Legea Sănătății, buturuga Guvernului Boc

Proiectul de lege a sănătăţii, lansat în dezbatere publică şi care a generat demisia subsecretarului de stat dr. Raed Arafat, a declanşat un val de proteste spontane, nemaiîntâlnite în România ultimilor 20 de ani. Ce a determinat ieşirea în stradă a românilor, vă arătăm mai jos printr-o retrospectivă a evenimentelor ultimelor trei săptămâni de când a fost anunţată o nouă reformă în sănătate. 

 Începutul 

În 21 decembrie 2011 au apărut primele informaţii concrete despre ce va conţine proiectul legii Sănătăţii, care urma să înlocuiască anterior adoptata Lege a reformei în Sănătate 95 din 2006. Proiectul de lege era rezultatul muncii derulate de către o comisie prezidenţială condusă de Cristian Vlădescu. Însuşi preşedintele Traian Băsescu a vorbit despre proiectul legislativ atunci când a fost invitat într-o emisiune la Radio România.  La acea dată, şeful statului susţine că a avut o discuţie cu Raed Arafat, cel care a creat sistemul SMURD. ,,Dacă este vreun duşman mai mare al apariţiei încă unui sistem privat de sănătate, el se numeşte Raed Arafat, uitând că el a fost fundaţie la Tîrgu-Mureş, la care şi eu am contribuit cu 2% din salariu, pentru că făcea un lucru bun”, afirma la acea dată preşedintele Băsescu. Referitor la apariţia unor operatori privaţi care să asigure servicii de asistenţă medicală de urgenţă, acesta mai spunea că: ,,Nu văd nicio nenorocire dacă aşa cum a început Raed Arafat la Tîrgu-Mureş, o să apară la Constanţa sau la Suceava un al doilea Raed Arafat, care să dezvolte un sistem privat paralel, de calitate”.

Tot la acel moment, reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) care au fost consultaţi în legătură cu noul proiect de lege a Sănătăţii, susţineau că sunt de acord cu dezvoltarea asigurărilor private pentru serviciile medicale neincluse în pachetul de bază. ,,Când bugetul sănătăţii este atât de restricţionat ca în România, astfel de asigurări pot juca un rol important, cu condiţia ca pachetul de bază pentru asigurarea medicală obligatorie să acopere toate serviciile medicale esenţiale”, subliniau reprezentanţii FMI.

De asemenea, aceştia au aprobat şi reorganizarea spitalelor publice ca instituţii publice, asociaţii, fundaţii sau companii.

Reprezentanţii FMI au adus însă şi anumite critici proiectului de lege. Astfel, aceştia au arătat că accesul la serviciile medicale din pachetul minimal nu se putea face fără nicio contribuţie de asigurări sociale de sănătate, mai ales că doar o cincime din populaţia României plăteşte contribuţii.  

Sănătatea, în dezbatere publică 

Imediat după vacanţa de Crăciun din 2011, pe site-ul Ministerului Sănătăţii – www.ms.ro este lansat în dezbatere publică proiectul de lege a Sănătăţii. Din cele 300 de pagini ale legii 95 au mai rămas nici 90, urmând ca o serie de nebuloase din proiectul de lege să fie explicate şi detaliate prin legislaţia secundară – hotărâri de Guvern, ordine de ministru.

Proiectul de lege elaborat de Comisia Prezidenţială şi pe care şi l-a însuşit Ministerul Sănătăţii, a fost lansat însă în dezbatere publică fără vreun studiu de impact, studiu obligatoriu, potrivit articolului 33 din Legea 24 din 2000 privind Normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în cazul în care suntem în prezenţa unui proiect legislativ de ,,importanţă şi complexitate deosebită”.
Până după anul nou nu se întâmplă însă nimic, românii fiind preocupaţi de sărbători, vacanţă şi distracţie şi mai puţin de legea care urma să reformeze din temelii sistemul de sănătate, prin introducerea în sistem a asiguratorilor privaţi de sănătate, restructurarea spitalelor, introducerea unui pachet minimal de servicii medicale care sunt asigurate românilor din contribuţia la asigurările sociale de sănătate care urmau să fie preluate de către societăţi private, liberalizarea pieţei urgenţelor etc. O mai amplă analiză a proiectului de lege o puteţi lectura mai jos. Proiectul de lege urma să fie în atenţia opiniei publice până în 28 ianuarie 2012.

Urgenţele, butoiul cu pulbere

Iar 2012 a aruncat România într-un scandal uriaş pe marginea proiectului de lege a sănătăţii. În 6 ianuarie, invitat de hotnews.ro să explice de ce nu este de acord cu proiectul de act normativ în ceea ce priveşte medicina de urgenţă, dr. Raed Arafat, fondatorul Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD) şi subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii, susţinea că apariţia serviciilor de ambulanţă tip SMURD, omologate de Ministerul Sănătăţii, însemna că acelaşi buget urma să se împartă de către operatorii privaţi şi de către cele două servicii de urgenţă publice – SMURD şi Serviciul de Ambulanţă. Altfel spus, serviciile de urgenţă de stat ar fi ajuns să primească mai puţin bani. Arafat mai arăta că firmele private, pentru a nu avea costuri mari şi a obţine profit, şi-ar fi redus orele de pregătire a personalului, scăzut numărul echipajelor şi ar fi întins zonele de lucru. ,,Astfel scade capacitatea de reacţie în caz de catastrofe. E ca şi cum am comercializa apărarea României”, spunea subsecretarul de stat, care recunoştea că nu este împotriva unui sistem de sănătate privat. ,,Legislaţia actuală din domeniul urgenţei, pe care am coordonat-o în 2006, permite prezenţa privatului şi a sectorului privat în domeniul urgenţei. Nu putem vorbi de un monopol de stat pe urgenţă pentru că asta ar însemna că numai statul asigură urgenţa”, afirma dr. Arafat.

De asemenea, subsecretarul de stat recunoştea că adoptarea unei asemenea legi ar duce la desfiinţarea SMURD, deoarece din proiectul de lege au dispărut articolele care reglementau exact cum este organizat şi cum funcţionează SMURD, fiind introdusă o noţiune nouă care să înglobeze generic serviciile de urgenţă şi anume servicii de tip SMURD care în viziunea legii puteau fi asigurate atât de privaţi, cât şi de stat, în urma unor licitaţii publice. Dr. Arafat a mai ridicat şi problema deficitului de personal şi de ambulanţe, susţinând că în Unităţile de Primiri Urgenţe este un deficit de peste 40% de medici, în timp ce la Serviciile de Ambulanţă de 25 %. Liberalizarea pieţei ar putea însemna o creştere a acestui procent deoarece, potrivit lui Arafat, UPU-urile private i-ar fi atras pe medici cu salarii mai mari şi aceştia ar fi plecat din sistemul public.

În acelaşi interviu, responsabilul din Minister declara franc că: ,,Dacă legea va fi asumată în forma actuală, eu cred că plecarea mea este normală pentru că nu mai am scopul de muncă la nivelul Ministerului. Nu e un act de bravură sau aşa ceva. În momentul în care partea urgenţei din lege iese în această formă, vor trebui găsite persoane care să implementeze aceasta formă”. 

Ligia Voro

Cătălin Hegheş