Înainte să înceapă sezonul urărilor cu „Fie ca…” și îndemnul „de Crăciun, fii mai bun”, m-am gândit că nu ar strica să facem o trecere în revistă a problemelor cu care ne-am confruntat, în speranța că nu se vor repeta și la anul!
Adevărul e că n-au fost prea multe, dar cele care au fost au avut un numitor comun: lipsa de respect! La cel mai înalt nivel, DJST – ul a mulțumit presei „pentru contribuția în dezvoltarea și promovarea sportului mureșean” prin transmiterea unor „Diplome de excelență”, la gala Sportului Mureșean, cu ajutorul unui chelner. A nu se înțelege greșit, problema nu e chelnerul, ci lipsa de respect față de truditorii din presă. Dacă simțiți nevoia unor explicații, înseamnă că jurnaliștii sunt prea sensibili și nu e vorba de nicio lipsă de respect.
Gala, ca o gală care se respectă, se desfășoară într-un local select. Invitații sunt serviți în primele minute după ce-și ocupă locurile la masă, cu băutura lor preferată. În scurt timp toată lumea vorbește și nu ascultă nimeni! Nici cei care ar vrea să prindă ceva din ce spune vorbitorul de pe scenă, nu deslușesc decât câteva sunete pe un fundal de zumzet ca dintr-un stup de albine. Nici urmă de respect față de vorbitor!
Tot la categoria de lipsă de respect, de data asta față de laureați ai galei aș trece și derapajele unui discurs politic într-o seară dedicată celor mai buni sportivi! După un pahar de vin …
Un domn din municipiul Reghin este avizat și reavizat că are o trimitere POSTDATA, ce ar trebui ridicată de la oficiul poștal cât mai repede, că de, nu mai plătește și taxă de magazinaj, ba mai mult, rămâne și fără trimiterea ce va fi returnată expeditorului. Problema e că în mod inexplicabil, avizul ajunge de fiecare dată pe o adresă aproape identică, dar în altă localitate. Postez un anunț pe pagina de Reghin, cu gândul că Orașul Viorilor totuși nu e NewYork, dar nu dau de el. Apoi îi telefonez, explicându-i despre ce este vorba și drept mulțumire, fără nicio vorbă îmi închide telefonul în nas! Cei șapte ani putea să aibă de câteva ori, judecând după voce. Dar nu și pe primii de acasă!
Un reportaj, realizat în orașul de pe Bega, de unde au pornit în urmă cu 29 de ani evenimentele din decembrie, șochează prin naturalețea cu care niște tineri afirmă că n-au habar ce a fost în decembrie 1989. Cum poți pretinde că știi ce a fost în urmă cu secole, dacă nu cunoști istoria recentă? Dacă nu pentru altceva, atunci măcar din respect pentru cei care și-au dat viața pentru ca azi, acești tineri să – și poată permite să nu aibă habar de unde vin și încotro se îndreaptă!
Paginile de socializare abundă de postări în care ba unii, ba alții din sfera politicului sunt puși la zid. Expresiile folosite la adresa lor nu au nici cea mai mică urmă de respect. E drept că unii chiar nu merită decât dispreț, dar folosind un limbaj de mahala de fapt se descalifică și cel care-l folosește! Atât pentru astăzi.
În încheiere, vă urez cu respect: Sărbători fericite!
Erika MĂRGINEAN
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.