Aproape 800 de localități din România au primit în urmă cu șase decenii alte denumiri decât cele prin care erau cunoscute până atunci.
Decizia de redenumire a localităților a fost aprobată printr-un decret publicat în decembrie 1964 de Consiliul de Stat din Republica Populară Română, condusă de Gheorghe Gheorghiu Dej, și a fost aplicată de la 1 ianuarie 1965.
Satele cu nume bizare din România comunistă
Printre cele mai neobișnuite denumiri de localități schimbate de regimul Gheorghe Gheorghiu Dej au fost:
În regiunea Argeș: Bășești, Tâmpeni, Vieroși, Ciumești, Partizanii, Căcărezeni, Bășeni, Secături, Valea Vai de ei, Surdeni, Strâmbu, Bou, Socariciu, Puturoasa, Spurcați, Sărăcești.
În regiunea Bacău: Fătăciuni, Fundu lui Bogdan, Gunoaia de Jos, Pârlituri, Țigănime, Cotreanța, Lunca Găinarilor, Tonți, Tâmpești, Flocești,
În regiunea Banat: Chizdia, Omor, Omorul Mic, Cacova, Beșenova.
În regiunea Brașov: Prostea Mare, Netotu, După dos.
În regiunea București: Turbatu, Pârlita, Cacomeanca, Cocargeaua, Socariciu, Căcăleți, Belitori, Râioasa, Ologi, Găuriciu, Beilic, Fundu, Turbați, Secăturile, Muți.
În regiunea Cluj: Iad, Ciuciu, Pârciu, Iuda, Flocoși, Bolundești, Sulărești, Beleștii de Jos, Beleștii de Sus.
În regiunea Mureș: Țigăreni, Mureș Mort, Băloasa, Iobăgeni
Citeste continuarea pe Adevarul