Ludușeanul Ioan Astăluş vrea să realizeze Columna lui Decebal

Pentru anul 2018, Ioan Astăluş şi-a propus să realizeze mai multe proiecte dintre care unul are o însemnătate deosebită. Preocupat de istoria agatârşilor, acea populaţie amintită de Herodot ca locuind în zona Mureşului cu şase secole î. Chr., participă în fiecare an la Congresul spiritualităţii române de la Alba Iulia unde prezintă comunicări ştiinţifice. Aici, la acest Congres, a lansat un proiect artistic de o complexitate neatinsă încă în România. „Noi, românii, suntem datori marelui Decebal cu un monument care să rămână pentru generaţiile viitoare, un monument care să rivalizeze cu Columna lui Traian de la Roma, opera realizată de Apolodor din Damasc”, spune Ioan Astăluş.
Se preconizează ca acest proiect să fie finanţat de Liga Culturală a Românilor de pretutindeni şi de alţi sponsori locali. Deocamdată, proiectul este pe planşeta la care lucrează sculptori, pictori, ingineri, arhitecţi şi oameni de cultură, specialişti din diferite domenii.
Columna lui Traian din Roma este înaltă de 30 metri, iar şi scene din războaiele dacice sunt sculptate în spirală pe o lungime de 200 metri. Pe metopele Columnei lui Decebal vor fi înfăţişate scene din perioada pre dacică, dacică, dar şi subiecte din perioada medievală şi cea contemporană. Locul amplasării acestui grandios monument este probabil Alba Iulia sau Zlatna, zona în care a fost prins Decebal, acolo unde administraţiile locale sunt deschise acestui mare proiect.
Pe plan local, Ioan Astăluş spune că „aştept o provocare culturală din partea celor care conduc oraşul meu de suflet, Luduşul”.

Ioan Astăluş s-a născut în Gâmbuţ şi locuieşte în Luduş, în cartierul Gheja, locul liniştit în care creează şi pregăteşte proiecte culturale dintre cele mai diverse.
Este scriitor, sculptor în piatră, lemn şi alte multe materiale, este caricaturist, poet, om de radio şi de televiziune cunoscut din Europa până în Japonia.
În anul 2017 a participat la tabăra de sculptură de la Oarba de Mureş, unde alături de alţi zece sculptori coordonaţi de Vasile Cornea, iniţiatorul proiectului început în anul 1985 de omagiere a ostaşilor români căzuţi în lupta de eliberare a ţării, a încheiat şirul celor 121 de monumente cu lucrarea monumentală în piatră de Viştea „Poarta celor 11.000 de îngeri”.
În bronz a creat busturile lui I. G. Duca pentru oraşul Horezu şi bustul lui Ovidiu Iuliu Moldovan, care va fi amplasat în Rotonda, în incinta Mănăstirii Sărmaşu.