Potrivit unui studiu, maghiarii din Transilvania se împotrivesc imigrării peste media din România şi Ungaria. Al doilea pachet de rezultate al studiului intitulat „Maghiarii din Transilvania pe harta sistemelor de valori europene” a fost prezentat de specialiştii Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale din România, în cadrul unei conferinţe de presă online, organizată marţi după-amiază la Cluj-Napoca. Directorul institutului, István Horváth a reamintit că, în cadrul studiului realizat de European Values Study (EVS), au fost evaluate pentru prima dată opţiunile de valori ale comunităţilor maghiarilor din Transilvania şi suedezilor din Finlanda. Studiul a fost efectuat în 42 de ţări europene, prin punerea unor întrebări identice, iar de data aceasta au fost prezentate rezultatele privind acceptarea străinilor şi migraţia.
Sociologul Tamás Kiss a precizat că majoritatea răspunsurilor a
relevat o linie de fractură clară între ţările Europei de Vest şi
fostele ţări socialiste.
În cadrul studiului, respondenţii au fost întrebaţi, în ce
măsură ar accepta ca vecin pe cineva care aparţine altei rase, un
imigrant, un rom, sau un musulman. În timp ce cetăţenii ţărilor din
Vest s-au arătat primitori, cei din Est au dat răspunsuri negative.
Cei întrebaţi au fost respingători faţă de străini mai ales în
Cehia, Ungaria, Bulgaria, Slovacia şi Muntenegru, în timp ce
România se situează mai degrabă în zona medie a ţărilor din Europa
de Est. Imaginea generală s-a distorsionat în cazul întrebării
referitoare la romi. De exemplu, respondenţii din Italia s-au
arătat mai respingători faţă de romi decât întregul bloc estic.
În această privinţă, maghiarii din Transilvania se apropie mai
mult de Ungaria, totodată proporţia atitudinii negative faţă de
toate cele patru categorii depăşeşte nu numai valoarea înregistrată
în România, dar şi pe cea din Ungaria.
Cercetătorul Tibor Toró a relatat: efectul imigraţiei asupra
dezvoltării este apreciat şi el altfel în Europa de Est şi cea de
Vest, diferenţele însă nu sunt atât de mari ca în privinţa
acceptării imigranţilor.
Maghiarii din Transilvania se aseamănă şi în această privinţă
cu Ungaria, totodată ei apreciază la modul cel mai negativ efectul
imigraţiei asupra dezvoltării. Cercetătorul a explicat că în
spatele refuzului faţă de fenomenul imigrării pot sta diferite
componente de atitudine, cum ar fi reprezentarea concurenţei pe
piaţa forţei de muncă, aşa-numitul şovinism al bunăstării, precum
şi teama faţă de riscurile de securitate. În aceste chestiuni
România este caracterizată de valori moderate în raport cu zona
Europei de Est, în timp ce valorile Ungariei sunt ridicate.
Maghiarii din Transilvania demonstrează o atitudine diferită de
cea est-europeană în privinţa acceptării multiculturalismului,
situându-se în zona medie a clasamentului. Ei resping şi acceptă
aproximativ în aceeaşi proporţie “păstrarea de către imigranţi a
tradiţiilor specifice”. Tibor Toró a remarcat: în această
chestiune, maghiarii din Transilvania nu ştiu dacă trebuie să
aprecieze imigraţia din perspectiva majorităţii sau a minorităţii.
El a menţionat că atitudinea caracteristică este cea majoritară la
cei din Partium, în timp ce respondenţii din Ţinutul Secuiesc
adoptă mai degrabă o atitudine de minoritar.
Tamás Kiss a explicat: demografii şi politicienii din Europa de
Vest sunt de acord că rezerva de populaţie nu poate fi asigurată
doar sprijinindu-se pe reproducţia internă. Ei consideră că
imigraţia este necesară pentru suplinirea populaţiei şi a forţei de
muncă, pentru susţinerea sistemului de asistenţă socială în
societăţile de bunăstare. În plus, în Europa de Vest se acceptă tot
mai mult ideea de a nu îi selecţiona pe imigranţi în funcţie de
ţara lor de provenienţă, în funcţie de religie sau de etnie.
Tamás Kiss a observat: în urma crizei de refugiaţi din 2015,
subiectul a ocupat un loc central în disputa politică, iar în unele
ţări din Europa de Est a devenit preponderentă retorica puternic
anti-imigraţionistă.
MTI